Noul deceniu a început sub umbra unui alt conflict major în Orientul Mijlociu, după uciderea de către SUA a celui mai puternic general iranian, Qassem Soleimani. Iranul promite acum „răzbunare dură în locul potrivit și la momentul potrivit”, iar experții avertizează că aceasta ar putea veni sub forma unor atacuri cibernetice de amploare. Vizate sunt sectoarele cu infrastructură critică, care includ rețeaua de energie, facilitățile medicale, băncile și rețelele de comunicații, notează The Guardian.

Iran

Iran

Iran a investit masiv în forțe de atac cibernetic, demonstrându-și capacitatea prin atacuri precedente asupra unor bănci americane și a unui baraj.

„Sunt echipați să scoată rețeaua de energie pentru o parte mare a populației? Din modul în care vorbesc, pare că, dacă au acest gen de capacități, acum este momentul în care ar putea considera să le folosească”, a spus Josephine Wolff, profesor de politică în securitate cibernetică la universitatea americană Tufts University – Fletcher School.

Când și unde aceste atacuri vor veni rămâne de văzut, dar Wolff a sugerat că guvernul iranian are deja probabil „breșe” în diverse sisteme americane.

  • Capacitățile iraniene sunt mai puțin sofisticate decât cele ale Chinei și Rusiei, dar sunt comparabile cu cele ale Coreei de Nord, a adăugat profesorul, ceea ce face Iranul „un adversar destul de serios”.

John Hultquist, Director of Intelligence Analysis la firma de securitate cibernetică FireEye, anticipează că un contraatac al Iranului va fi concentrat mai degrabă pe întreruperea serviciilor publice decât pe costuri financiare.

Campaniile de dezinformare, un alt risc

Pe lângă atacurile cibernetice, experții mai anticipează campanii subtile de dezinformare din Iran. Giganți de social media precum Facebook și Twitter au eliminat mii de conturi din Iran în ultimii ani, care răspândeau propagandă falsă.

Într-un raport de transparență publicat în iunie 2019, Twitter a spus că a înlăturat aproape 4.800 de conturi din Iran. Peste 1.600 dintre acestea au trimis aproape 2 milioane de tweet-uri care împrăștiau „conținut de știri globale, adesea cu un unghi de care beneficiau viziunile diplomatice și geostrategice ale statului iranian”, se menționează în raport, conform The Guardian.

Armata americană l-a ucis, vineri dimineaţă, pe generalul iranian Qassem Soleimani, comandantul Forţei Quds, aripa de elită din cadrul Gardienilor Revoluţiei din Iran, declarată de administrația Trump drept o organizație teroristă, în aprilie anul trecut.

Atacul a avut loc cu o dronă, pe aeroportul din oraşul irakian Bagdad, la ordinul președintelui SUA, Donald Trump.

Șeful ONU: Lumea nu-și permite un alt război în Golf

Foarte mulți l-au considerat pe Soleimani drept a doua cea mai puternică persoană din Iran, după liderul suprem Ali Khamenei. Printr-un mix de operațiuni de securitate și constrângeri diplomatice, el a fost cel mai responsabil de creșterea influenței Iranului în regiune, respectiv Irak, dar și Siria – o țară măcinată de războaie, vecină cu Israel – legând astfel Iranul de Mediterană.  

De altfel, în Siria și Irak vestea morții lui Soleimani a fost întâmpinată de unii cu bucurie, fiindcă nemilosul general a fost implicat în moartea a mii de civili. Reacția generală în capitalele lumii a fost însă una de îngrijorare.

„Acesta este un moment în care liderii trebuie să arate stăpânire de sine maximă. Lumea nu-și permite un alt război în Golf (Persic – n.r.)”, a declarat secretarul general al ONU, António Guterres.

Reacția MAE român

Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE) a reacționat astăzi cu un mesaj în care subliniază necesitatea detensionării situației în Orientul Mijlociu.

România este profund îngrijorată în privința evoluţiilor recente din Orientul Mijlociu, după atacurile asupra Ambasadei Statelor Unite în Irak – pe care România le-a condamnat ferm – și măsurile de protecţie preventive luate de SUA. Detensionarea este esenţială pentru a se preîntâmpina o deteriorare suplimentară a situaţiei de securitate”, se arată într-un mesaj postat de MAE pe Twitter.

Și investitorii au reacționat. Pe piața petrolieră, cotațiile futures pentru Brent au urcat vineri cu circa 3 dolari, adică 4,5%, la 69 de dolari/baril, cel mai ridicat nivel din luna septembrie.

ARTICOLE SIMILARE:

Securitatea informatică în 2020. Zece tendințe la care să ne așteptăm

SUA fac o mișcare surprinzătoare pentru a securiza rețeaua de electricitate în fața atacurilor cibernetice

Noi recomandări privind securitatea cibernetică în sectorul energetic aprobate de Comisia Europeană

Rețelele de electricitate, călcâiul lui Ahile pentru NATO

Prețul petrolului a „explodat” ca în vreme de război, după atacurile din Arabia Saudită. Platts: Cotațiile ar putea ajunge la 80 de dolari/baril