Varianta actualizată a Directivei privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) va fi publicată pe 14 decembrie, iar una dintre noutăți va fi introducerea pașapoartelor de renovare a clădirilor, a declarat, în cadrul Forumului România Eficientă, Gaspard Demur, Team Leader în cadrul DG Energy, Comisia Europeană.  

„Unitatea mea lucrează foarte mult în acest moment la ultimele sute de metri pentru pregătirea propunerii ce va fi adoptată pe 14 decembrie, iar textul revizuit al Directivei privind performanța energetică a clădirilor se va baza pe câteva elemente cheie pe care le avem încă în discuție. Unul dintre elementele cheie va fi consolidarea furnizării certificatelor de performanță energetică, cu o disponibilitate sporită, o mai mare armonizare a certificatelor și includerea de informații suplimentare, configurarea bazelor de date etc. De asemenea, analizăm noi standarde pentru clădirile noi, în special pentru clădirile cu emisii zero, ne uităm și la introducerea treptată a pașapoartelor de renovare a clădirilor pentru renovare, propunem, de asemenea, introducerea unei definiții a renovării aprofundate și, în final, consolidarea prevederii privind infrastructura de mobilitate electrică”, a afirmat acesta.

Măsuri pentru diminuarea sărăciei energetice

Gaspard Demur a declarat, totodată, că în noua variantă a EPBD va fi abordată și dimensiunea sărăciei energetice, strâns legată de calitatea slabă a clădirilor.

„Am stabilit și primul grup de coordonare a sărăciei energetice și a consumatorilor vulnerabili la nivelul UE, pentru a avea o înțelegere clară a dezvoltării sărăciei energetice în Europa, dar și pentru a obține o înțelegere comună la nivel național între diferitele state membre a definiției sărăciei energetice. Am avut prima întâlnire a acestui grup de coordonare pentru sărăcia energetică și consumatorii vulnerabili pe 16 noiembrie și vom continua să monitorizăm situația foarte, foarte precis. Sărăcia energetică a devenit una dintre discuțiile politice cheie la nivelul UE în contextul Programului Fit for 55 și aceasta este una dintre principalele noastre priorități politice. Vom aborda și această dimensiune în revizuirea EPBD, a Directivei privind performanța energetică a clădirilor”, a explicat reprezentantul DG Energy.

El a explicat că în eforturile UE în direcția neutralității climatice clădirile joacă un rol principal, în Europa fiind cel mai mare consumator de energie – reprezentând 40% din consum și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră.

O provocare specifică este că faptul că renovarea este relativ lentă, de aceea, în Valul de renovare adoptat în octombrie 2020, CE și-a propus dublarea ratei anuale de renovare în UE și de a renova cel puțin 35 de milioane de clădiri în Europa, până în 2030.

„Acum venim cu o serie de propuneri legislative pentru a sprijini aceste obiective, dar și cu mijloace financiare substanțiale, în special prin intermediul planurilor de redresare, dar și acum cu noua rundă de fonduri regionale”, a completat Gaspard Demur, Team Leader în cadrul DG Energy.

Analiză România Eficientă – Fit for 55: Rolul clădirilor în efortul UE de combatere a schimbărilor climatice

sustenabilitate, cladiri verzi

Comisia Europeană a prezentat, în luna iulie, un amplu pachet legislativ – denumit Fit for 55 – menit să conducă la atingerea obiectivului ambițios al UE de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), până în 2030, și de obținere a neutralității climatice, până în 2050. În această ecuație, eficiența energetică și energia din surse regenerabile vor juca un rol crucial, mai ales în sectorul clădirilor și al celui de încălzire și răcire, unde se anunță schimbări majore, se arată într-o analiză publicată de România Eficientă.

Pachetul legislativ Fit for 55 include modificări pentru trei dintre cele mai importante directive cu impact asupra clădirilor:

  • Directiva privind eficiența energetică (EU 2018/2002)
  • Directiva privind energia din surse regenerabile (EU 2018/2001)
  • Directiva privind performanța energetică a clădirilor (2018/844/UE  – neinclusă în pachetul legislativ publicat pe 14 iulie, dar aflată în lucru, amendamentele urmând să fie publicate în ultima parte a anului)

Odată aprobate, prezentele propuneri vor remodela semnificativ sectorul clădirilor, unul dintre cei mai mari consumatori de energie și poluatori la nivel european.

Pe scurt, Comisia Europeană propune ca:

  • statele membre să renoveze anual cel puțin 3% din suprafața totală a clădirilor publice;
  • până în 2030, 49% din energia consumată în clădiri să provină din surse regenerabile;
  • statele membre să crească utilizarea energiei regenerabile în încălzire și răcire cu 1,1 puncte procentuale în fiecare an, până în 2030, pornind de la nivelul din 2020 (sursa, AICI).

Mai multe detalii aflați din analiza publicată de România Eficientă, pe care o găsiți AICI.

ARTICOLE SIMILARE:

Lecția daneză despre renovarea energetică a spitalelor. „Încălzim aerul pentru păsările de afară sau investim în pacienți?”

România Eficientă: Ce definește un mediu interior sănătos în clădiri

România Eficientă: Clădirile de tip nZEB asigură beneficii pe termen lung pentru consumatori

Emil Boc: Vrem ca orașul Cluj-Napoca să devină neutru climatic până în 2030 și să reabilităm toate blocurile de locuințe și clădirile publice

Ambasada Sustenabilității în România // Pachetul Fit for 55 – Oportunități pentru mediul de afaceri