Federația Patronală a Energiei (FPE) trage un semnal de alarmă cu privire la necesitatea instituirii unor măsuri echilibrate, direcționate spre nevoia de reformare profundă a sistemului administrativ și fiscal național, așa cum s-a subliniat în repetate rânduri de către mediul de afaceri, a transmis organizația, într-un comunicat de presă.
În contextul actualelor discuții din spațiul public, FPE subliniază rolul semnificativ al sectorului de producție energie electrică, țiței și gaze naturale în economia națională. Industria constituie un pilon esențial al economiei naționale, contribuind la bugetul general consolidat pe anul 2022 cu 48,8 miliarde lei, o contribuție cu 62% mai mare față de anul 2021. Această sumă a reprezentat 10,6% din totalul veniturilor guvernamentale pe anul 2022, sectorul fiind “practic un contributor la buget de importanță aproape sistemică”, potrivit analizei CPAG „Contribuția industriei de petrol și gaze la economia României”.
„Având în vedere contribuția semnificativă a sectorului la economia națională, considerăm esențial să atragem atenția asupra necesității unui sistem administrativ și fiscal stabil și predictibil. Un cadru fiscal previzibil este crucial pentru încurajarea investițiilor în industria petrolieră, mai ales în contextul tranziției către tehnologii verzi, care implică costuri substanțiale”, subliniază FPE.
În ultimii zece ani, au fost identificate cel puțin 44 de acte normative modificate cu impact asupra sistemului de impozitare aplicabil sectorului upstream, potrivit studiului realizat de Biriș – Goran, „Analiza sistemului de impozitare specific sectorului upstream al țițeiului și gazelor naturale din România” (2023).
Mare parte dintre provocările cu care se confruntă industria au fost generate de o serie de cicluri repetitive, perpetuate în timp prin măsuri dezechilibrate, de suprataxare. În condițiile în care aceste cicluri de politici dezechilibrate nu au fost însoțite de măsuri de optimizare administrativă și fiscală la nivelul statului, povara asupra sectorului petrol și gaze a crescut progresiv. În aceste condiții, realizarea de noi investiții, cu toate beneficiile ce decurg din acestea, inclusiv crearea de noi locuri de muncă și sporirea veniturilor la bugetul național, devine un deziderat dificil de realizat.
Potrivit analizei Deloitte “Impactul unei investiții în sectorul onshore upstream de petrol și gaze asupra economiei României”, realizarea unei investiții de 1 miliard euro în sectorul upstream onshore petrol și gaze ar genera un impact de 5.8 miliarde euro în PIB-ul național, precum și 43.500 noi locuri de muncă.
Mai mult, industria de petrol și gaze își aduce contribuția la tranziția energetică, asumată la nivel național, prin demersurile realizate în sensul cercetării, dezvoltării și pregătirii pentru implementarea de tehnologii verzi. Implementarea tuturor acestor tehnologii presupune investiții considerabile și colaborarea cu autoritățile publice pentru derularea unor proiecte semnificative pentru viitorul tranziției energetice la nivel național. Este esențial ca statul român să beneficieze de o expertiză consolidată la nivelul entităților implicate în negocierea la nivel european a normativelor cu impact asupra sectorului energetic.
„În acest context, atragem atenția asupra faptului că sporirea cea mai accelerată s-a înregistrat în principal în impozitarea suplimentară, creștere atribuibilă impozitării suplimentare a gazelor naturale.
Astfel, impozitarea suplimentară aplicabilă sectorului a crescut de 11 ori în anul 2022 față de 2020, iar redevențele aplicabile industriei au crescut de 5,2 ori în anul 2022 față de 2020. În aceste condiții, România înregistrează de departe cea mai ridicată rată de impozitare efectivă în anii 2022 și 2021, situându-se la un nivel de 4 ori mai mare decât media simplă a ratelor efective de impozitare identificate în celelalte state europene.
Vedem drept necesară o reformă reală și amplă a sistemului administrativ național, care să includă reducerea birocrației și eficientizarea cheltuielilor publice. Considerăm că vectorii principali ai acestei schimbări sunt nevoia de a avea un aparat administrativ flexibil și o viziune care să aibă în vedere reducerea cheltuielilor publice mărite artificial.
Federația își propune să susțină dezvoltarea industriei și a economiei naționale în ansamblu, printr-un dialog constant cu instituțiile din România bazat pe expertiza membrilor săi. Industria este pregătită să contribuie la creșterea economică a țării prin proiectele sale și prin expertiza angajaților din sector, având în vedere provocările complexe de natură economică și strategică cărora România trebuie să le facă față în perioada următoare.
În final, industria face apel la o conștientizare și înțelegere sporite din partea autorităților, astfel încât eforturile și responsabilitatea semnificative ce revin sectorului privat să aibă ecou și în politicile publice elaborate și aplicabile la nivel național”, se mai menționează în comunicatul FPE.
