Imaginile satelitare analizate de Greenpeace și verificările din teren ale activiștilor de mediu arată că pădurile din Carpați dispar într-un ritm alarmant. În medie, în fiecare oră, pierdem o suprafață echivalentă cu cinci terenuri de fotbal în urma extracției de lemn. Exploatări forestiere agresive au loc și în parcuri naționale, rezervații naturale sau situri Natura 2000, precum și în multe alte păduri seculare neprotejate, potrivit ultimului raport Greenpeace CEE.
Raportul „Pădurile din Carpați: Patrimoniul natural în pericol” vine în întâmpinarea Summitului ONU pentru Biodiversitate COP15, unde reprezentanți ai națiunilor lumii trebuie să adopte un nou pact ambițios pentru combaterea pierderii globale a vieții sălbatice. În ciuda retoricii zeloase privind protecția biodiversității, UE nu și-a atins obiectivele stabilite în cadrul Convenției pentru Biodiversitate (CBD) din 2010 și, pe traiectoria actuală, nu-și va atinge nici obiectivele pentru protejarea biodiversității pentru 2030.
Un exemplu grav este protecția defectuoasă a munților Carpați, cel mai prețios sanctuar de biodiversitate din Europa Centrală și de Est. Întinzându-se pe 1500 de kilometri care traversează opt țări, lanțul carpatic depășește Alpii în anvergură și hrănește ecosisteme unice în lume. Carpații încă mai găzduiesc cea mai mare acoperire de păduri virgine și seculare din Europa, în afara Scandinaviei și a taigalei rusești.
Raportul arată că în Carpați au loc exploatări forestiere agresive în păduri aflate sub diferite grade de protecție europeană și națională. În ultimele două decenii, peste 7350 km2 din suprafața pădurilor din Carpați au dispărut în urma exploatării industriale a lemnului. Această arie este de două ori mai mare decât cea a Parisului, Berlinui, Romei, Vienei, Budapestei, a Bruxelles-ului și a Bucureștiului la un loc.
Pădurile rămase în Carpați stochează cantități masive de carbon, rețin apa, oferă adăpost și protecție împotriva inundațiilor, secetei și a altor fenomene meteorologice extreme, care afectează în special comunitățile locale, dar care au efecte negative pentru clima întregii Europe.
Calculele Greenpeace demonstrează că doar 3% din pădurile întregului Lanț Carpatic sunt strict protejate împotriva exploatărilor forestiere și a construcției de noi drumuri. Pentru a reuși într-adevăr să protejăm biodiversitatea, precum și comunitățile locale, este necesar un plan transnațional de protecție a Carpaților, finanțat de UE, care să pună în aplicare obiectivele europene de protecție a biodiversității prin protejarea a minim 10% din pământuri și ape.
Noile tehnologii de extracție a lemnului au alterat puternic pădurile din Carpați, în ciuda topografiei lor dificile și a terenului greu accesibil pentru exploatare. Chiar în acest moment, noi drumuri forestiere sunt construite într-un ritm alarmant pentru a scoate lemnul din zone neatinse de secole, care până acum nu ar fi fost accesibile. Se deschid răni în inima pădurii. În ritmul actual, până în 2050, circa 20% dintre pădurile care acopereau Carpații în anii 2000 vor fi dispărut sub ochii noștri.
„Natura nu știe să distingă între tăieri legale și ilegale – și nici nu trebuie s-o facă, pentru că de cele mai multe ori rezultatul e același: distrugerea biodiversității. Dispar păduri cât 5 terenuri de fotbal pe oră în Carpați, în timp ce autoritățile europene ignoră realitatea și își găsesc confortul moral în elaborarea de strategii fictive pentru conservarea mediului natural. Trebuie să renunțăm la ipocrizia cu care tratăm criza globală a naturii și să confruntăm problemele urgente și provocările majore din propria curte: ecosistemele unice din Carpați sunt pe cale de dispariție!”, spune Ciprian Gălușcă (Greenpeace România), unul dintre autorii raportului.
Greenpeace face apel la Comisia Europeană și la autoritățile naționale să elaboreze de urgență un plan de acțiune transnațional și să asigure o finanțare adecvată din partea UE pentru punerea sa în aplicare. Este necesară interzicerea imediată a exploatării iresponsabile a pădurilor din Carpați, împreună cu un moratoriu de 10 ani asupra noilor drumuri forestiere, pentru a oferi timpul necesar punerii în aplicare a planului de acțiune.
„Natura nu cunoaște frontiere, așa că trebuie să creăm o rețea transnațională de arii de non-intervenție pentru a proteja Carpații”, afirmă dr. Nuria Selva de la Academia Poloneză de Științe.
ARTICOLE SIMILARE:
