Platforma InfoClima a realizat un experiment, întrebând ChatGPT, chatbot-ul cu inteligență artificială dezvoltat de OpenAI, despre câteva teme climatice relevante pentru România, răspunsurile fiind apoi analizate de oameni de știință. Printre întrebări s-au aflat: „Cum afectează schimbările climatice deja România? Ce tornade au produs pagube însemnate în România? Care a fost cea mai severă tornadă raportată în România?”. „Răspunsurile date de ChatGPT, care are capacitate de a face informațiile incorecte să pară corecte, pot să ajungă pe internet, iar aceste informații false pot fi apoi preluate și răspândite”, avertizează specialiștii. O altă întrebare a vizat stadiul tranziției energetice din România, răspunsul ChatGPT fiind analizat și de NewsEnergy, la finalul acestui articol.
Bogdan Antonescu – sursa foto: InfoClima.ro
Răspunsurile ChatGPT legate de climă au fost analizate și comentate de Bogdan Antonescu, fizician specializat în fizica atmosferei, interesat de istoria, climatologia, procesele fizice și impactul fenomenelor meteorologice extreme. În prezent conduce proiectul Extreme weather events in the future climate of Romania (pagina proiectului: ClimExRo), care își propune, printre altele, să aducă cercetările din mediul academic mai aproape de public.
Iată răspunsul ChatGPT la întrebarea: Poți da câteva exemple de tornade care au produs pagube însemnate în România? Care a fost cea mai severă tornadă raportată în România?
ChatGPT: „Tornadele sunt relativ rare în România, iar cele care s-au produs în trecut au fost, în general, mai puțin severe decât cele din alte regiuni ale lumii. Cu toate acestea, au existat câteva cazuri de tornade care au produs pagube însemnate în țară. Iată câteva exemple:
- În 2012, o tornadă a lovit comuna Chiajna din apropierea Bucureștiului, producând pagube semnificative în zona respectivă. Mai multe clădiri au fost avariate, copaci au fost smulși din rădăcini, iar câțiva oameni au fost răniți.
- În 2013, o tornadă a lovit orașul Focșani din județul Vrancea, producând pagube materiale semnificative. Mai multe case și mașini au fost avariate, iar acoperișul unei școli a fost smuls de vânt.
- În 2017, o tornadă a lovit satul Lunca Ilvei din județul Bistrița-Năsăud, producând pagube materiale semnificative. Mai multe acoperișuri de case au fost smulse, iar copaci au fost doborâți de vânt.
Cea mai severă tornadă raportată în România a avut loc în anul 1954, când o tornadă de mare intensitate a lovit orașul Buzău din sud-estul țării. Tornada a produs pagube semnificative, cu mai multe case și clădiri distruse sau avariate, iar zeci de oameni au fost răniți sau uciși. Tornada din 1954 a fost una dintre cele mai puternice din Europa în acea perioadă și a avut un impact semnificativ asupra comunității locale”.
Ce spune Bogdan Antonescu despre răspunsul CahtGPT:
„Este foarte interesant acest răspuns. Pornește de la o afirmație corectă și anume că tornadele din România sunt mai rare și mai puțin intense comparativ cu alte regiuni ale lumii. Însă exemple de tornade severe din România sunt inventate. Faptul că ChatGPT furnizează o serie de detalii privind impactul tornadelor dă un aer de credibilitate răspunsului. Este ciudat faptul că tornada de la Făcăeni din 12 august 2002 nu face parte din lista furnizată de ChatGPT, chiar dacă această tornadă a fost una dintre cele mai severe din istoria României. Acest lucru se poate explica prin faptul că ChatGPT nu folosește internetul pentru a căuta răspunsul, ci îl construiește cuvânt cu cuvânt în funcție de modul în care a fost antrenat. Practic ChatGPT încearcă să “ghicească” răspunsul făcând o serie de presupuneri. Neștiind detaliile privind climatologia tornadelor din România, răspunsurile date de ChatGPT (care are capacitate de a face informațiile incorecte să pară corecte) pot să ajungă pe internet. Aceste informații false pot fi apoi preluate și răspândite”.
Ce spune ChatGPT la întrebarea: Care este stadiul tranziției energetice din România?
Răspuns ChatGPT: „Tranziția energetică din România este încă într-un stadiu incipient, dar au fost făcute unele progrese în ultimii ani. În prezent, România depinde în mare măsură de combustibilii fosili, în special de cărbune, pentru producția de energie electrică, ceea ce reprezintă un impact semnificativ asupra mediului și sănătății oamenilor.
În ultimii ani, România a înregistrat o creștere semnificativă a capacităților de producție a energiei regenerabile, în special a energiei eoliene și solare, dar aceste capacități rămân încă reduse în comparație cu capacitatea totală de producție a energiei din combustibili fosili.
Așadar, tranziția energetică din România este încă într-un stadiu incipient, dar există o voință politică din ce în ce mai puternică pentru a promova dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Este important ca aceste măsuri să fie accelerate și consolidate pentru a îndeplini obiectivele stabilite în cadrul Acordului de la Paris și pentru a proteja sănătatea oamenilor și mediul înconjurător”.
Răspuns InfoClima: Dr. Andreea Vornicu, Dr. Andrei Korberg și Dr. Sorin Cebotari explicau într-un material InfoClima cum tranziția energetică a României este o obligație asumată și o necesitate din punct de vedere economic.
- Și NewsEnergy a analizat răspunsul la această ultimă întrebare oferit de ChatGPT potrivit căruia: „În ultimii ani, România a înregistrat o creștere semnificativă a capacităților de producție a energiei regenerabile, în special a energiei eoliene și solare”. Din datele oficiale publicate de ANRE, reiese că în realitate capacitățile nu au crescut semnificativ, din contră, au stagnat ani la rând, așa cum reiese din tabelul următor, extras din Raportul anual pe 2021 privind piața de electricitate de pe site-ul ANRE:
InfoClima concluzionează că ChatGPT dispune deja de resurse semnificative și o bază de date ce va crește exponențial în următorii ani. Fiind încă la un stadiu incipient, răspunsurile pot fi foarte generale si nu sunt încă rafinate sau precise însă deja observăm o evoluție rapidă cu apariția unor noi versiuni updatate și cu o posibilă emergență a noi chatbot-uri în viitorul apropiat. Bogdan Antonescu atenționează că răspunsurile date de ChatGPT (care are capacitate de a face informațiile incorecte să pară corecte) pot să ajungă pe internet, iar aceste informații false pot fi apoi preluate și răspândite. Întrebând direct dacă ChatGPT poate fi folosit pentru a învăța mai multe despre schimbările climatice răspunsul a fost unul promt: “Nu, ChatGPT nu este conceput pentru a ajuta la învățarea despre schimbările climatice. Este un instrument de procesare a limbajului natural, care vă poate ajuta să generați propoziții și paragrafe care sună natural pe baza datelor pe care le introduceți. Pentru ajutor la învățarea despre știința din spatele schimbărilor climatice, este posibil să doriți să căutați resurse educaționale, cum ar fi manuale sau cursuri.“
- Citiți materialul complet pe InfoClima.
ARTICOLE SIMILARE:
