„Agenda schimbării climatice are o miză ridicată pentru economia și sistemul financiar din România, atât din perspectiva oportunităților, cât și a costurilor în cazul în care tranziția verde ar fi întârziată”, a declarat astăzi Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, într-o conferință organizată cu ocazia lansării Raportului Grupului de lucru CNSM (Comitetul Național de Supraveghere Macroprudențială) pentru sprijinirea finanțării verzi.

Grupul de lucru a identificat 16 propuneri de recomandări care vizează trei domenii:

Guvernatorul BNR a mai declarat că raportul este rezultatul muncii a aproximativ 90 de persoane reunite într-un Grup de lucru cu reprezentanți din instituții diverse. Grupul menționat a fost alcătuit din reprezentanți ai ministerelor de resort, Administrației Prezidențiale, BNR, ASF, instituțiilor de credit, finanțatorilor internaționali (BERD, Banca Europeană pentru Investiții, Banca Mondială), sectorului privat și asociațiilor de profil. Din partea BNR, la acest raport a lucrat o echipă de la Direcția Stabilitate Financiară.

Iată, mai jos, alte declarații ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, făcute astăzi:

Subiectul schimbărilor climatice este mult prea complex și controversat pentru a putea fi acoperit de o singură entitate. Un exemplu recent este edificator: disputele asupra rolului băncilor centrale în lupta pentru contrabalansarea schimbărilor climatice. Acestea sunt evidente, așa cum se poate observa din desfășurarea conferinței virtuale „Green Swan” organizate de Banca Reglementelor Internaționale vineri 4 iunie a.c. În timp ce președintele FED-ului (banca centrală a SUA), Jerome Powell a susținut că banca centrală trebuie să rămână în limita mandatului de menținere a stabilității prețurilor și că ea nu poate stabili politica de combatere a schimbărilor climatice, acest rol revenind guvernelor, reprezentanților aleși (parlamente), Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, a insistat că băncile centrale nu pot să își îndeplinească deplin mandatul de control al inflației dacă nu se implică puternic în problemele ridicate de schimbările climatice.

Dincolo de aceste diferențe de opinie, se conturează un nucleu consensual, mai ales la nivelul UE, și anume că deși băncile centrale nu au rolul principal în agenda schimbării climatice și nici nu se pot substitui politicilor fiscale sau politicilor industriale, ele pot contribui semnificativ din numeroase perspective: creșterea gradului de conștientizare în societate cu privire la implicațiile schimbării climatice, o mai bună transparență, susținerea finanțărilor verzi, evaluarea riscurilor, etc”. Puteți citi discursul său integral AICI.

  • De asemenea, puteți urmări întreaga conferință de astăzi AICI.

O pondere semnificativă de firme românești, expusă la riscul schimbărilor climatice

Florian Neagu, director adjunct la Direcția Stabilitate Financiară din cadrul BNR și coordonatorul Grupului de lucru CNSM pentru sprijinirea finanțării verzi, a anunțat lansarea acestui raport în urmă cu circa două săptămâni, cu ocazia lansării Codului de bune practici pentru energia regenerabilă în România, realizat de către RWEA.

Uitându-ne la miza ridicată pentru economia românească, în octombrie anul trecut, la nivelul Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială, s-a decis înființarea unui grup de lucru pentru stimularea finanțării verzi”, a explicat acesta.

El a adăugat atunci: „Acum mai bine de doi ani, am rulat o testare la stres: cât de bine ar rezista economia românească și sectorul bancar în contextul acestor schimbări climatice. Și un rezultat al acestui studiu, care a fost și publicat de altfel în Raportul de Stabilitate Financiară din 2019 arată că miza este importantă, atât pentru autorități, cât și pentru mediul privat, pentru că în economia românească, o pondere semnificativă de firme este expusă la riscul schimbărilor climatice, mai precis peste 40% din firmele care formează valoarea adăugată brută din economie și care au mai bine de 50% din toate activele din economie posibil să fie afectate de schimbările climatice.

Prin urmare, merită să intervii mai degrabă mai curând decât mai târziu. De asemenea, sectorul bancar are o expunere destul de importantă pe aceste firme. E de gândit și pentru managerii din bănci de a schimba puțin strategia de finanțare, cu accent mai mare pe riscurile care decurg din schimbările climatice și cu accent mai mare pe finanțarea verde, pentru că altfel, o bună parte din expunerile amintite s-ar putea să se transforme în active cu probleme. Situația nu este unică pentru România, la nivel european e o preocupare care va deveni tot mai amplă pentru bănci, de aceea merită amintită și această perspectivă a finanțatorului de a se orienta mai mult către produse de acest gen”. 

ARTICOLE SIMILARE:

NewsEnergy.ro a devenit Ambasador al Pactului climatic european

Acord final asupra Fondului pentru o tranziție justă. România, al treilea mare beneficiar

Finanțarea durabilă și taxonomia UE: Comisia Europeană a adoptat astăzi măsuri suplimentare

Comisarul Kadri Simson anunță schimbări importante pentru sectorul energetic, prin pachetul Fit for 55

Băncile europene vor fi obligate să dezvăluie câte din creditele lor sunt „verzi”