Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, cu o largă majoritate (248 de voturi „pentru” și 34 de voturi „împotrivă”), modificările și completările aduse la Legea privind operaţiunile petroliere offshore. Schimbările legislative erau aşteptate de investitori pentru evaluările necesare unei decizii de investiţii în zăcămintele de gaze naturale din Marea Neagră. Noua lege reprezintă un pas important pentru deblocarea proiectelor offshore de gaze naturale, care au o importanță strategică pentru securitatea energetică a României, mai ales în noul context geopolitic generat de invazia Rusiei în Ucraina și al planului UE de măsuri pentru eliminarea dependenței de importurile de combustibili fosili din Rusia, se arată într-un articol publicat pe platforma Gaz de România.

Prin această lege s-au amendat mai multe prevederi introduse în 2018, considerate nefavorabile de către companiile interesate să investească în dezvoltarea zăcămintelor de gaze din Marea Neagră. Practic, cadrul legislativ neprielnic a contribuit la blocarea acestor proiecte majore de investiții.

  • În urma unei dezbateri publice consistente, proiectul de modificare a Legii Offshore a fost adoptat de Senat pe 11 mai, ca primă Cameră legislativă sesizată. Proiectul a primit, apoi, raport favorabil în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor, aceasta fiind forul decizional. Ieri, modificările aduse Legii Offshore au fost susținute în plenul Camerei Deputaților printr-un consens larg parlamentar.  

România poate să devină un furnizor de securitate energetică regională

Modificarea și completarea Legii Offshore are ca scop demararea „proiectelor strategice de dezvoltare și exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră pentru creșterea securității energetice, reducerea dependenței de gaze naturale din import și asigurarea tranziției către surse de energie curate”, se arată în Expunerea de motive a actului normativ, publicat pe site-ul Camerei Deputaților.

„Zonele de producție onshore (pe uscat – n.r.) de gaze naturale ale României au fost intens exploatate în ultimul secol, producția fiind în prezent într-o continuă descreștere. Producția internă de gaze naturale în scădere a fost compensată prin importuri, ceea ce a dus la venituri mai mici la bugetul de stat, creșterea deficitului de cont curent, pierderi de locuri de muncă, precum și costuri mai mari pentru populație și industrie”, se mai arată în documentul menționat.

platforma petroliera offshore - Pixabay

Potrivit inițiatorilor actului normativ, „în ultimii 15 ani, operatorii din sector au investit peste 3,5 miliarde USD în proiecte de explorare, dezvoltare și producție de gaze naturale offshore. Aceste proiecte, orientate spre punerea în valoare a noi resurse, sunt inițiate de investitori cu experiență, care și-au asumat riscuri considerabile la momentul în care au luat decizia de a investi în proiectele de explorare de la Marea Neagră, pe baza menținerii unui climat legislativ stabil pentru toată durata prevăzută în acordurile petroliere”.

„Am votat în Camera Deputaților, împreună cu o largă majoritate, Legea Offshore. Așa cum am spus, încă de la preluarea mandatului de ministru al Energiei, că îmi doresc o largă majoritate, o majoritate mai mare decât coaliția de guvernare, și astăzi am avut în Camera Deputaților un vot mare, un vot amplu pentru Legea Offshore. Este, poate, cel mai important pas pe care îl facem către independența energetică. Practic putem spune că odată cu începerea investițiilor în Marea Neagră, România va deveni independentă energetic, vom produce gaze naturale mai mult decât consumăm, iar surplusul va putea fi livrat în afara țării și România poate să devină un furnizor de securitate energetică regională, a declarat ministrul Energiei, Virgil Popescu, după votul din Camera Deputaților.

Potrivit acestuia, Legea aduce stabilitate și predictibilitate, un regim fiscal prietenos – condiții cerute imperios de companii pentru a lua decizia de investiție. Acesta a explicat beneficiile acestor investiții: România câştigă din redevenţă – care este undeva la 13% – din impozitul pe venitul suplimentar, România câştigă din impozitul pe profit al companiilor, din numărul de locuri de muncă care se vor crea. Bugetul statului câştigă din impozitul pe forţa de muncă şi cred că cel mai important lucru – România devine independentă energetic şi nu mai avem problemele de aprovizionare cu gaze naturale.

Și premierul Nicolae Ciucă a subliniat importanţa adoptării Legii offshore de către Parlament: „Vom crea, astfel, predictibilitatea şi posibilitatea ca investiţiile, atât în exploatarea resurselor offshore, cât şi onshore, să poată să demareze. De altfel, primul proiect va demara luna viitoare. Este vorba de investiţiile pe care compania Black Sea Oil & Gas le-a făcut în Marea Neagră şi, după întâlnirea de ieri, avem certitudinea că la sfârşitul lunii iunie vom avea prima moleculă de gaz extras din Marea Neagră, care va intra în sistem. Sigur, urmează celelalte, care ţin de investiţii, de o perioadă de lucru la nivelul celor două companii OMV Petrom şi Romgaz. Există deja discuţiile şi proiectele asigurate, astfel încât, nu mai târziu de sfârşitul anului 2026, începutul anului 2027, să avem resursa de gaz necesară atât pentru asigurarea independenţei necesare pentru economia românească, pentru consumul public, cât şi pentru a putea să dezvoltăm ramuri în industria petrochimică şi, de ce nu, să exportăm gaz”, a explicat prim-ministrul, citat de Agerpres.

La rândul său, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a declarat, după adoptarea proiectului Legii Offshore: „România din acest moment a intrat în linie dreaptă pentru independenţă energetică. Acesta este lucrul cel mai important”. El a adăgat că statul român, prin taxe directe şi indirecte, „va încasa 60% din valoarea gazelor din Marea Neagră”. (sursa, AICI)

FPPG: Principalii beneficiari sunt statul român şi consumatorii

gaze naturale - sursa: Pixabay

Principalii beneficiari ai Legii Offshore sunt statul român, prin modul în care este calculată fiscalitatea, şi consumatorii, care vor avea la dispoziţie cantităţi suplimentare de gaze, a afirmat Cătălin Niţă, Director Executiv al Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze (FPPG), în cadrul unei dezbateri pe teme de energie.

El a subliniat contextul dificil în care se adoptă această lege, cu un război la graniţă, şi a precizat că investitorii îşi asumă riscurile aferente. „Legea este bună, este o variantă îmbunătăţită. Principiile care trebuiau să stea la bază, stabilitate, predictibilitate, se regăsesc, dar mereu mai este loc de îmbunătăţiri. Noi am făcut amendamente, unele au fost luate în seamă, altele, nu. Astăzi a fost o etapă foarte importantă, dar este o etapă în procesul legislativ. Se mai pot întâmpla lucruri, contestarea la Curtea Constituţională, întoarcerea în Parlament, aşa că aşteptăm cu interes ca legea să fie promulgată şi publicată în Monitorul Oficial, ca investitorii să-şi facă calcule să vadă dacă se îndreaptă spre decizia de investiţie”, a declarat Directorul Executiv al FPPG, citat de Agerpres.

Prevederi ale noii Legi Offshore

Iată, mai jos, principalele noutăți aplicabile prin noua lege:

– Titularilor de acorduri petroliere pentru perimetre petroliere offshore şi/ sau onshore de adâncime  aflate în curs de executare li se aplică, pe toată perioada derulării acestora, regimul de redevenţe şi regimul fiscal specific aplicabil activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare existente la data de 1 ianuarie 2023.

– A fost eliminată impozitarea suplimentară a veniturilor pentru preţurile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri (între 45,71 lei/MWh şi 85 lei/MWh), cu menţinerea grilei de impozitare în urma practicării unor preţuri mai mari de 85 lei/MWh.

– Nivelul maxim pentru deducerea investiţiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar crește de la 30% la 40%.

– Eliminarea utilizării preţului de referinţă în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare (sursa, AICI).

Exploatarea gazelor din Marea Neagră, cerută de români

Decizia de miercuri din Parlament reflectă, practic, voința românilor exprimată printr-un sondaj derulat de INSCOP la nivel național în 2020, ce arăta că aproape opt din zece români sunt de acord cu exploatarea rezervelor de gaze naturale din țărmul românesc al Mării Negre. Citiți continuarea articolului pe gazderomania.ro.

ARTICOLE SIMILARE:

REPowerRO: Soluții pentru creșterea securității energetice a României

Comisia Europeană a prezentat planul REPowerEU. Măsuri fără precedent pentru eliminarea dependenței de Rusia și accelerarea tranziției verzi