Deși dispune de resurse cu care şi-ar putea asigura întregul necesar de gaze naturale pentru consum, România se află într-o poziție fragilă, depinzând tot mai mult de importuri pentru a-și acoperi consumul intern. În 2021, rata importurilor a ajuns la cel mai mare nivel din ultimii 10 ani, atingând aproape 30% din consum, pe fondul unei producții în scădere și al descurajării investițiilor în exploatarea unor noi zăcăminte. În lipsa dezvoltării unor proiecte noi de gaze naturale, importurile ar putea crește la peste 50% în 2030, se arată într-o analiză publicată pe platforma Gaz de România, pe care o redăm integral.

„De multe ori luăm energia ca pe un dat şi îi simţim importanţa numai în situaţii în care nu putem beneficia de ea. Totuși, energia este un element de bază pentru economie şi pentru viaţa noastră de zi cu zi, iar accesul la propriile resurse este fundamental pentru securitatea aprovizionării”, a spus Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, într-un interviu acordat publicației Agerpres.

Spre deosebire de alte ţări din regiune, România are un grad redus de dependenţă faţă de gazele din import şi, cel mai important, are resurse cu care şi-ar putea asigura întregul necesar de gaze. Este, însă, o poziţie fragilă, producţia domestică a fost în scădere în ultimii ani şi, în lipsa dezvoltării de proiecte noi de gaze naturale, importurile ar putea creşte la peste 50% în 2030. Cum se poate evita această situaţie? Prin asigurarea unui mediu fiscal şi de reglementare care să încurajeze investiţiile. Noi proiecte de gaze naturale ar contribui atât la securitatea energetică a ţării, cât şi la creşterea economică”, a afirmat Christina Verchere.

Potrivit Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, gazele naturale au o pondere importantă în consumul intern de energie primară, datorită avantajelor numeroase pe care le prezintă:

– disponibilitatea relativ ridicată a resurselor autohtone

– impactul redus asupra mediului înconjurător

– capacitatea mărită de a echilibra energia electrică produsă din surse regenerabile intermitente (eoliene și fotovoltaice), dată fiind flexibilitatea centralelor de generare pe bază de gaze.

Totuși, datele publicate de Transgaz susțin trendul ascendent al importurilor. După cum se vede în graficul următor, în 2021 România a ajuns în 2021 la cea mai mare rată a importurilor din ultimii 10 ani:

„Producția internă relativ constantă, în perioada 2011-2015 și consumul în scădere au redus ponderea anuală a importurilor de gaze naturale de la 25,16% în 2011 la doar 2,4% în 2015, dar din anul 2016, pe fondul depletării rezervelor de gaze naturale, importul a crescut ajungând în anul 2021 la 29,5%. În anii ce urmează, pentru producătorii de gaze naturale din România va fi importantă menținerea la un nivel competitiv a prețului gazelor naturale în raport cu sursele din import”, arată Transgaz, în Planul de dezvoltare a sistemului național de transport gaze naturale 2022 – 2031.

Rapoartele privind piața internă a gazelor naturale publicate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată același lucru: creșterea substanțială a importurilor de gaze naturale. Datele analizate și agregate de Gaz de România arată că factura importurilor a ajuns în 2021 la cel mai mare nivel din ultimii cinci ani:Avertismentele producătorilor autohtoni, ignorate

Producătorii autohtoni de gaze naturale au avertizat în repetate rânduri autoritățile asupra riscului de creștere a importurilor și de majorare a gradului de dependență a țării de sursele externe de aprovizionare cu energie. Acest risc apare în contextul în care resursele interne rămân nevalorificate, cele mai importante fiind cele identificate încă din 2012 în Marea Neagră, în zona de mare adâncime (perimetrul Neptun Deep).

Regimul fiscal necompetitiv și instabil, precum şi introducerea unor condiţii specifice de comercializare a gazelor naturale au afectat funcționarea pieței de gaze naturale din România şi au condus la amânarea constantă a deciziilor de investiții în resursele din Marea Neagră”, arată Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), organizație care reunește principalii producători de gaze naturale, ce acoperă peste 98% din producția internă.

Organizația a transmis recent că asigurarea competitivității și stabilității regimului fiscal, cu respectarea mecanismelor unei pieţe libere de gaze naturale prin noua Lege Offshore, ar permite demararea investițiilor strategice în producția resurselor din Marea Neagră.

“Industria de petrol și gaze este acum într-un moment de cotitură. În conjunctura geopolitică actuală, nevoia stringentă de creștere a producției interne este o responsabilitate pe care o poartă pe umeri deopotrivă companiile producătoare, dar și decidenții statului român, iar această responsabilitate este nu numai față de proprii cetățeni, ci și față de întregul proiect european din care România face parte”, a declarat Directorul Executiv al FPPG, Cătălin Niță.

Prețurile la energie, într-un rollercoaster

În contextul invaziei Rusiei asupra Ucrainei, riscurile geopolitice au exacerbat criza energetică globală care a început anul trecut. Astfel, securitatea aprovizionării și menținerea accesibilității prețurilor la energie au devenit prioritare pe agenda guvernelor europene în ultimele luni. În acest sens, în luna martie 2022, Comisia Europeană a întocmit planul REPowerEU – o acțiune comună la nivel european pentru o energie mai accesibilă din punctul de vedere al prețurilor, mai sigură și mai durabilă.

„Europa se confruntă cu o creștere a prețurilor la energie de mai multe luni, însă, incertitudinea care există în prezent cu privire la aprovizionare agravează această problemă”, arată Comisia Europeană, în comunicarea legată de REPowerEU.

Prețurile wholesale ale gazelor în Europa au fost într-un rollercoaster în al patrulea trimestru din 2021, arată datele cuprinse în Raportul privind piața europeană a gazelor naturale în trimestrul 4 din 2021, publicat recent de Comisia Europeană. Prețurile au fost afectate de tensiunile geopolitice, în loc de principiile cererii și ofertei.

„Prețul spot TTF (indicele de referință olandez – n.r.) a început trimestrul la 85 EUR/MWh, crescând la 116 EUR/MWh la începutul lunii octombrie, scăzând la 60 EUR/MWh până la sfârșitul lunii respective și din noiembrie revine și atinge niveluri nemaivăzute până acum (183 €/MWh, pe 21 decembrie), pentru a încheia anul la 60 €/MWh. Până în prezent, în 2022, această volatilitate s-a menținut și la începutul lunii martie, odată ce prețul mediu zilnic a fost peste 200 €/MWh”, se arată în raportul citat. Comparativ, în prima jumătate a anului 2020, pe fondul cererii reduse de energie din cauza Covid-19, prețul spot al gazului la TTF a scăzut la minime istorice, la sfârșitul lunii mai 2020 atingând nivelul de 3-4 €/MWh.

„Cu cât această perioadă cu prețuri ridicate la energie va continua, cu atât impactul asupra cetățenilor și economiilor UE va fi mai profund și pe termen mai lung”, mai notează Comisia Europeană.

În planul REPowerEU se vorbește despre diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, în special gaze naturale lichefiate (GNL). Însă există semne timpurii că statele membre ar putea lua pași pentru a susține producția locală. „Guvernul Germaniei, de exemplu, a cerut o creștere a producției interne ca parte a planului său de diversificare a surselor de energie, ministrul de finanțe solicitând, la mijlocul lunii martie, ca țara să-și regândească interdicția asupra noilor foraje de petrol și gaze naturale din Marea Nordului. În afara UE, Regatul Unit al Marii Britanii urmează să reia licențierea pentru zăcămintele de petrol și gaze naturale offshore și revizuiește cadrul pentru dezvoltarea gazelor de șist pe uscat”, se arată în analiza „Stabilitatea energetică și accesibilitatea ocupă centrul scenei în Europa”, cuprinsă în revista Global Voice of Gas, publicată de International Gas Union.

În prezent al doilea producător de gaze naturale din UE, după Olanda, România trebuie să ia propriile măsuri pentru diminuarea vulnerabilităților naționale în materie de securitate energetică, printr-un plan de tipul „REPowerRO”. Iar în acest plan, dezvoltarea resurselor naţionale ar trebui să fie prioritară, în contextul geopolitic actual această măsură fiind mai importantă ca oricând. Iar gazele naturale din Marea Neagră vor ajuta România să nu mai depindă de importuri pentru a-şi asigura întregul necesar de consum, contribuind totodată la atingerea obiectivelor naționale de reducere a emisiilor de carbon, se mai arată în analiza publicată pe Gaz de România.

ARTICOLE SIMILARE:

FPPG salută inițiativa coaliției de guvernare de a reintroduce Legea Offshore în Parlament

Transgaz a devenit membru al European Hydrogen Backbone

SPECIAL: Tranziția energetică și noile provocări de securitate sau stabilitate – BETD 2022

RIGC 2021: Gazele din Marea Neagră pot ajuta România să devină un important producător de hidrogen albastru în UE