Legea privind aprobarea semnării Acordului de Sprijin între statul român şi Societatea Naţională Nuclearelectrica pentru proiectul de finalizare a reactoarelor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă a fost adoptată, a anunţat, marţi, ministrul Energiei, Virgil Popescu.
„A fost adoptată Legea privind aprobarea semnării Acordului de Sprijin între Statul român şi Societatea Naţională Nuclearelectrica SA pentru Proiectul Unităţile 3 şi 4 CNE Cernavodă! Astfel că Unitatea 3 va intra în exploatare la sfârşitul anului 2030 şi Unitatea 4 în anul 2031. Le mulţumesc colegilor parlamentari pentru cele 273 de voturi date pentru adoptarea acestei legi foarte importante prin care vom asigura independenţa şi securitatea energetică a României”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook, citat de Agerpres.
Scopul acordului este de a stabili modalităţile efective de cooperare între părţi, prin stabilirea unor angajamente şi obligaţii ale Statului român, privind asigurarea măsurilor necesare finanţării proiectului, implementarea şi adoptarea măsurilor de sprijin, inclusiv măsuri de ordin legislativ. De asemenea, acordul stabileşte ca părţile să negocieze şi să încheie contracte de implementare subsecvente, cu respectarea principiilor stabilite de acord.
Cosmin Ghiță, SNN: Fără implicarea statului, proiectele nucleare nu se pot realiza
Nuclearelectrica salută adoptarea Legii privind aprobarea semnării Acordului de sprijin între Statul român și Nuclearelectrica, în vederea dezvoltării Proiectului strategic național Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă.
„Salutăm adoptarea legii privind aprobarea semnării Acordului de sprijin pentru dezvoltarea Proiectului Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă. Mulțumim Presedinției României, Guvernului și Parlamentului României. Este clar că fără implicarea statului și a autorităților în proiectele energetice nucleare, acestea nu se pot realiza. Votul de astăzi este un semnal concret pentru continuarea acestui proiect strategic pentru România, prin care vom adaugă încă 10 TWh de energie fără emisii de CO2 în sistemul energetic național după anul 2031. Sunt mândru de echipa Nuclearelectrica pentru eforturile pe care le depune constant pentru dezvoltarea acestui proiect”, a declarat Cosmin Ghiță, Director General Nuclearelectrica, într-o postare pe pagina de Facebook a Nuclearelectrica.
Acordul de sprijin presupune angajamentul statului român în realizarea demersurilor necesare pentru finanțarea Proiectului inclusiv prin:
- acordarea de garanții de stat finanțatorilor proiectului, în cadrul oricăror acorduri sau memorandumuri interguvernamentale de sprijin sau în afara unor astfel de acorduri;
- implementarea schemei de tip „Contracte pentru diferență” și adoptării măsurilor administrative și/sau legislative în vederea asigurării îndeplinierii criteriilor tehnice prevăzute în Actul Delegat Complementar al Comisiei Europene;
- aportul în natură prin cantitatea de apă grea și de octoxidul de uraniu aferent primei încărcături de combustibil nuclear, apă de răcire pentru funcționarea celor 2 unități nucleare și finalizarea liniilor de transport a energiei electrice necesare în scopul racordării la Sistemul Energetic Național și evacuarea energiei electrice produse în cele două unități nucleare.
„Proiectul Unităților 3 și 4 este parte esențială din strategia de investiții a Nuclearelectrica de reeenergizare a României prin energie curată, alături de retehnologizarea Unității 1 și Proiectului Reactoarelor Modulare Mici. Energia nucleară, eficientă, sigură, curată face din România un exemplu la nivel regional, dar și global, prin proiectele majore de investiții”, a adăugat Cosmin Ghiță, Director General Nuclearelectrica.
Conform datelor publicate pe site-ul Nuclearelectrica, proiectul Unităţilor CANDU 3 şi 4 CNE Cernavodă este prevăzut în Proiectul de Strategie Energetică a României 2019-2030 cu perspectiva anului 2050, precum şi în Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, ca pilon al independenţei energetice a României şi al îndeplinirii ţintelor de decarbonizare asumate de România în calitate de Stat Membru UE.
Intenţia statului roman şi a SNN, în conformitate cu noua strategie, este de a realiza acest proiect de aproximativ 2×700 MWe într-un consorţiu euro-atlantic în baza Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România, parafat în octombrie 2020 la Washington DC de guvernele SUA şi al României, aprobat de CE ulterior şi ratificat de Parlamentul României în iulie 2021. De asemenea, există interesul SUA, prin US Exim, de a finanţa proiectele energetice româneşti, inclusiv nucleare, cu 7 miliarde dolari.
Prin implementarea proiectului, contribuţia energiei nucleare în totalul producţiei de energie, la nivel naţional, va fi de 36%, iar contribuţia energiei nucleare în totalul producţiei de energie fără emisii de CO2, de 66%, simultan cu dezvoltarea lanţului intern de aprovizionare şi a altor industrii colaterale, scrie Agerpres.
Proiectul prevede construcţia a încă 2 unităţi CANDU 6 pe amplasamentul CNE Cernavodă, cu o capacitate de 700 MW/Unitate. Costul estimat este de 7 miliarde de euro.
