Centrala de la Mintia ar urma să devină operațională parțial în 2026, cu 1.096 MW disponibili din totalul planificat de 1.737 MW, potrivit Ministerului Energiei. În paralel, finalizarea centralei pe gaze de la Iernut (430 MW) rămâne incertă, iar proiectele noi de la Ișalnița și Turceni sunt întârziate din lipsă de ofertanți, cu termen estimat împins până în 2029.
Proiectul centralei termoelectrice de la Mintia va fi implementat parțial anul acesta. Din cei 1.737 MW proiectați, Ministerul Energiei „speră” să fie accesibili 1.096 MW. Tot de speranță ține și finalizarea centralei termoelectrice de la Iernut pe gaze naturale, de 430 MW. Noile termocentrale de la Ișalnița și Turceni, care ar fi trebuit să fie gata la cheie anul acesta, conform Legii decarbonizării din 2022, sunt încă pe hârtie. Ișalnița e blocată în lipsă de ofertanți, iar la Turceni a fost depusă „din fericire” o ofertă care acum se află în analiză. Acum se speră că noile grupuri pe gaze naturale vor fi gata în 2029.
„Ne gândim la foarte multe investiții pe termen lung, precum proiectul de la Mintia, care anul acesta va fi implementat parțial. Cei 1.737 MW nu vor intra în bandă în totalitate, dar sperăm ca 1.096 să fie accesibili, ceea ce va însemna o fluiditate, o lichiditate pe piața de energie, o competitivitate care va duce la scăderea prețurilor în primul rând. Asta ne interesează cel mai mult”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Energiei, Pavel-Casian Nițulescu, la conferința Focus Energetic, citat de Agerpres.
De asemenea, în 2027 vor intra pe circuit noi molecule de gaze din zăcământul Neptun Deep.
„Cu pași mărunți, începem să finalizăm proiectul început la Neptun Deep, iar anul viitor, 2027, noi molecule de gaze vor intra pe circuitul de transport și de folosință din România, Mintia fiind unul dintre cei mai mari consumatori de gaze, aproximativ 2,5 miliarde metri cubi. Proiectul de la Iernut, prelungit anual, sperăm să fie finalizat prin autocontrolul pe care l-a preluat Romgaz. 430 MW sunt destul de importanți”, a menționat el.
Capacitățile de la Ișalnița și Turceni vor fi puse în funcțiune abia în 2029, potrivit estimărilor actuale – deci cu o întârziere de patru ani față de planul inițial.
„Vorbind de restructurare, de planul de reducere a anumitor capacități, cel puțin de la CEO Oltenia, aveam cele două capacități care trebuiau să fie puse în operă anul trecut, dar s-a prelungit până în 2029. Vorbim despre Ișalnița și Turceni. La Turceni avem, din fericire, un ofertant, este în procedura de evaluare, iar la Ișalnița este posibil să modificăm borna de investiții”, a susținut Nițulescu.
Secretarul de stat a făcut referire și la faptul că stocurile de gaze au fost suficiente pentru perioada de iarnă, în prezent având aproape 800 de milioane metri cubi în depozite. Și iarna aceasta pare a fi fost trecută cu noroc de vremea care a favorizat producția eoliană și hidro.
„Sunt foarte multe de spus, mai ales că suntem și în perioada de finalizare a perioadei de comandament energetic de iarnă – 31 martie – și pot să spun chiar cu mândrie că am trecut cu brio această perioadă de cinci luni de zile cu stocuri de gaze care ne oferă o lejeritate pentru următorul ciclu, de la 1 aprilie. Avem aproximativ 28% din ponderea de înmagazinare în momentul de față, ceea ce înseamnă cam 800 de milioane metri cubi de gaze în depozite. Din punct de vedere al resurselor energetice, la fel, stăm destul de bine. La începutul anului am beneficiat mai mult de condițiile meteo, atât pe partea de eolian, cât și pe partea de hidroenergie, și am depășit orice fel de obstacol care care a fost pus în față”, a mai spus Nițulescu, la conferința Focus Energetic de la Palatul Parlamentului, conform Agerpres.
Noile capacități pe gaze naturale – blocaje repetate și costuri tot mai mari
Conform Planului de restructurare al Complexului Energetic Oltenia, aprobat de către Comisia Europeană în ianuarie 2022 și în Legea decarbonizarii (nr. 334 din 29 noiembrie 2022), cu participarea Complexului Energetic Oltenia trebuiau să fie realizate noi investiții în capacități pe gaze naturale și surse regenerabile de energie, după cum urmează:
- a) 2 grupuri pe gaze naturale «ready for hydrogen» de tip CCGT, cu o capacitate totală de 1.325 MW:
– Ișalnița: 850 MW – cu punere în funcțiune în 2026;
– Turceni 475 MW – cu punere în funcțiune în 2026.
Pentru aceste proiecte s-a obținut finanțare din Fondul de Modernizare în valoare de 897 milioane euro.
b) 8 parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 735 MW – până în 2024.
Punerea în funcțiune a acestor centrale trebuia corelată cu închiderea grupurilor pe cărbune. Pentru că noile grupuri pe gaze nu au fost gata la timp, Ministerul Energiei a trebuit să solicite anul trecut Comisiei Europene prelungirea termenelor de închidere a centralelor pe cărbune.
Dincolo de neîndeplinirea angajamentelor și de problemele de lichiditate din piața de energie, întârzierile au condus la creșterea semnificativă a costurilor inițiale. Astfel, la termocentrala Ișalnița, valoarea contractelor scoase la licitație a urcat de la 2,51 mld lei (492 mil. euro) la 3,77 mld lei (739 mil. euro). La termocentrala Turceni valoarea lucrărilor scoase la licitație a crescut de la 1,66 mld lei (cca 314 milioane euro) la 525 mil. euro plus TVA.
″Ipoteza de înlocuire integrală a centralelor pe lignit cu centrale pe gaze naturale până la finele anului curent nu mai este realistă din cauza unor factori economici, tehnici și de piață, care au condus la întârzieri semnificative în realizarea noilor capacități pe gaze naturale, între care amintim doar creșterea costurilor echipamentelor (+50% pentru turbinele pe gaz), problemele în obținerea finanțării sau blocajele în lanțurile de aprovizionare. Aceste întârzieri pun în pericol siguranța aprovizionării cu energie electrică și, pe cale de consecință, funcționarea sigură și stabilă a Sistemului Electroenergetic Național″, se arată în nota de fundamentare a OUG de modificare a calendarului de închidere a termocentralelor pe cărbune.
Termocentrala Ișalnița este un joint-venture între Complexul Energetic Oltenia și Alro Slatina. Publicația Profit.ro a scris în luna ianuarie a acestui an că societatea de proiect CCGT Power Ișalnița SA, deținută de CEO, cu 59,9% din capital, și de fabricantul de aluminiu Alro Slatina (41,1%), a anulat și cea de-a doua licitație de contractare a lucrărilor de construire a centralei de 850 MW de la Ișalnița.
Termocentrala Turceni de 475 MW ar urma să fie realizată de joint-venture-ul CEO-Tinmar Energy, fiecare deținând câte 50% din acțiuni în societatea de proiect CCCG Turceni SA. La licitația pentru contractare a lucrărilor de construcție și mentenanță pe termen lung, cu termen pentru depunerea ofertelor în luna februarie, a fost depusă o singură ofertă – din partea unei firme de construcții românești din Odorheiu Secuiesc, Berdia SRL, cu un rulaj de circa 22 milioane lei în 2024. Compania are, însă, ca terț susținător și principal subcontractant, colosul chinez de stat Dongfang Electric International Corporation, potrivit publicației Focus Energetic.
Publicația Focus Energetic a organizat, săptămâna trecută, la Palatul Parlamentului, cea de-a XLIV-a ediție a Conferințelor Focus Energetic, „Influența investițiilor în sectorul energetic în creșterea competitivității economiei românești”. NewsEnergy a fost partener media.
(Sursa foto: CE Oltenia, Facebook)
CITEȘTE ȘI:
Costul SMR-urilor de la Doicești: premierul Bolojan estimează investiția la 6-7 miliarde USD
Bolojan: „Băieții deștepți, în mare parte, ne-au blocat sistemul energetic”
