Opinie Mihnea Cătuți, EPG: 2024 este anul în care România trebuie să ridice privirea spre viitor

„În 2024 România ar trebui să își regândească modelul de dezvoltare economică printr-o reorientare către tehnologiile viitorului și tranziția către o economie cu emisii reduse de gaze cu efect de seră. Pentru aceasta este necesară renunțarea la apatia clasei politice și la căutarea soluțiilor în trecut și reorientarea priorităților naționale către o economie bazată pe utilizarea surselor de energie curată, dezvoltarea infrastructurii energetice, atragerea lanțurilor valorice pentru tehnologiile verzi și susținerea capacității de cercetare și inovare pentru crearea de locuri de muncă bine plătite, care să poată răspunde provocărilor următoarelor decenii”, scrie Mihnea Cătuți, Head of Research la Energy Policy Group (EPG).

Redăm, în continuare, câteva pasaje extrase din comentariul realizat de Mihnea Cătuți, EPG:

FOTO: Mihnea Catuti, EPG

„Având în vedere tendințele europene și globale, accelerarea acțiunilor climatice și politicile industriale verzi ar trebui să devină noul motor de dezvoltare economică, contribuind la crearea de locuri de muncă bine plătite prin susținerea unor noi ecosisteme de inovare și producție. O astfel de viziune s-ar distinge de actualele abordări reactive, de rezolvare urgentă a problemelor acute. Consecințele inacțiunii de azi pot duce la o economie europeană cu două viteze, în care industria românească nu va mai fi competitivă.

Dacă mizăm pe un regres la nivel politic al obiectivelor climatice europene, o facem în zadar. În ciuda unor presiuni uriașe, ambițiile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră au fost sporite în timpul crizei energetice și nu încetinite, așa cum au sperat mulți decidenți români.

Obiectivele de securitate energetică, atenuare a schimbărilor climatice și asigurare a prețurilor mici ale energiei sunt acum aliniate și vor fi atinse prin dezvoltarea surselor de energie curată, în special regenerabilă, și prin măsurile de eficiență energetică. Rețeta viitorului este simplă: un consum mai mic de energie ieftină și curată, preponderent electrică.

România deține un bun potențial de energie solară și eoliană, inclusiv offshore în Marea Neagră. Cu toate acestea, în ultimii 15 ani abordarea a fost oscilantă între una din cele mai generoase scheme de sprijin din Europa care a permis dezvoltarea unor proiecte impresionante, la nerezolvarea unor bariere administrative și politice care au dus la înghețarea marilor investiții. Prețurile ridicate ale energiei din ultimii ani au generat un nou val de interes pentru sursele de energie regenerabilă, urmat de relansarea unor scheme de sprijin din partea guvernului, bazate însă pe un design rudimentar care limitează numărul de proiecte care ar putea fi susținute. Tot aici trebuie menționată explozia numărului de prosumatori, cu o contribuție importantă atât la reducerea emisiilor cât și la securitatea energetică. Din păcate, în lipsa investițiilor în rețea și a unui cadru de reglementare adecvat pentru distribuitori, reglementatorii iau în calcul restricționarea extinderii acestora.

Așadar, pe lângă investiții în noi capacități de producției, un pilon esențial este cel al dezvoltării și modernizării infrastructurii de transport și distribuție a energiei electrice pentru a susține o economie în care mai mult de două treimi din consumul energetic al tuturor activităților economice o să se bazeze pe energie electrică, dublu față de prezent. Acest lucru se va realiza în principal prin înlocuirea autovehiculelor cu motor cu combustie internă cu cele electrice și prin instalarea pompelor de căldură pentru înlocuirea utilizării combustibililor fosili pentru încălzirea clădirilor și pentru producerea căldurii industriale, acolo unde este posibil.

Esențiale pentru competitivitatea viitoarei economii românești mai sunt dezvoltarea infrastructurii pentru transportul și stocarea energiei electrice, hidrogenului, și dioxidului de carbon, fără de care nu poate fi eliminată amprenta de carbon.

Atingerea tuturor acestor obiective necesită o capacitate mai bună pentru planificare integrată și implementare, dar și voință politică pentru schimbarea actualelor abordări și convingeri.

2024 este momentul potrivit pentru a cere clasei politice să regândească prioritățile economice și strategia de dezvoltare a României pentru cel puțin următorii 10 ani”.