Combaterea încălzirii globale a devenit unul dintre cele mai „fierbinți” subiecte ale timpurilor noastre. Avem o țintă extrem de ambițioasă de atins la nivel global: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030 și până la un nivel net-zero în 2050. Cum clădirile și sectorul construcțiilor contribuie la circa 35% din consumul final de energie și la aproximativ 40% din emisiile de carbon, e clar că rolul lor e critic pentru atingerea acestui obiectiv. Ce urmează?

Roxana Albu, General Manager / Facility Management, Genesis Property

Agenția Internațională pentru Energie estimează că emisiile directe din sectorul clădirilor trebuie să scadă cu 50% pentru a atinge ținta net-zero din 2050. Un obiectiv provocator în condițiile creșterii permanente a suprafeței construite și, în același timp, imposibil de atins fără modernizarea amplă a stocului actual de clădiri, care vor fi utilizate și în următoarele decenii. Așadar, sunt două direcții de acțiuni: investiții în renovări majore și standarde tot mai „verzi” pentru clădirile nou-construite. De altfel, de la începutul acestui an, în toată Uniunea Europeană, inclusiv în România, a devenit obligatoriu standardul NZEB (clădiri cu consum energetic aproape zero) pentru orice construcție nouă. Acesta presupune nu doar un nivel mai mare de eficiență energetică, ci și integrarea surselor regenerabile de energie pentru încălzire și răcire, segmente responsabile pentru 80% din consumul total de energie al unei clădiri.

În ceea ce privește reabilitarea clădirilor, Comisia Europeană a adoptat anul trecut strategia denumită „Valul de renovări”, ce va cuprinde un pachet legislativ amplu menit să stimuleze investițiile în acest sector. Una dintre măsurile ce ar putea fi aprobate este introducerea unui standard minim obligatoriu de performanță energetică a clădirii. Acesta va fi un stimul esențial pentru renovarea clădirilor existente la nivelul UE, cele mai multe cu grad redus de eficiență energetică. În plus, se analizează extinderea sistemului de tranzacționare a certificatelor de emisii (EU-ETS) și la emisiile de carbon ale clădirilor – ceea ce practic va penaliza construcțiile nerenovate.

Totodată, foarte importante vor fi criteriile de economie circulară în procesul de renovare – însemnând managementul sustenabil al deșeurilor, reutilizarea/reciclarea materialelor folosite în construcții. De asemenea, un trend în construcții va fi utilizarea materialelor bio sau a soluțiilor bazate pe natură pentru „înverzirea” clădirilor. Simpla plantare a unor pomi, de pildă, nu doar că înfrumusețează spațiile din jurul clădirii, dar prin umbra creată diminuează și necesarul de energie pe timp de vară. Astfel de soluții vor reduce emisiile de carbon, vor crește reziliența clădirii în fața schimbărilor climatice și vor încorpora principiile unei vieți sănătoase în modul de construire/reabilitare a unei clădiri, protejând sănătatea ocupanților.

De altfel, unul dintre lucrurile bune pe care le-a adus pandemia, dacă e să privim și partea pozitivă a lucrurilor, este că sensibilitatea publică la aspectele care țin de sănătate a crescut. Iar faptul că ne petrecem cea mai mare parte a timpului în interiorul clădirilor – în medie, până la 90% din timpul zilnic – ne îndeamnă să regândim modul în care sănătatea clădirilor în care muncim sau trăim ne afectează sănătatea și starea noastră de bine în general.

Ce contribuie la sănătatea unei clădiri? Foarte multe aspecte: calitatea materialelor folosite în construcție, instalația de HVAC (încălzire, ventilare, răcire), cantitatea de lumină naturală, tehnologia inteligentă cu senzori care controlează confortul mediului interior și împiedică risipirea oricărui „dram” de energie. Și, în contextul Covid-19 și a amenințărilor viitoare pentru sănătate, o listă de măsuri coerente pentru limitarea riscurilor pentru sănătate, așa cum prevede și standardul global IMMUNE Building Standard™.

Activăm într-o industrie în care excelența se obține prin responsabilitate, cooperare, perseverență, rigurozitate și, mai ales, principii. Pentru a obține clădiri sustenabile, eficiente și rezistente e nevoie de cooperarea celor responsabili pe tot parcursul proiectului: autorități, proiectanți, arhitecți, constructori, dezvoltatori imobiliari, inclusiv utilizatorul final. Pentru clădirile cu emisii zero de carbon ale viitorului, inovația are de asemenea un rol-cheie. Iar în industria construcțiilor am văzut deja exemple de materiale inovatoare care utilizează energia soarelui („building-integrated photovoltaics”) pentru a înlocui materialele convenționale din acoperișuri, fațade sau lucarne. De altfel, clădirile au potențialul de a deveni „pozitive energetic”, adică de a livra în rețea mai multă energie decât consumă. Ele nu vor mai fi, așadar, unități care doar consumă, ci „microhub-uri” de energie, care produc, stochează, consumă și furnizează energie în rețea într-un mod flexibil.

Aceasta este viziunea viitorului spre care ne îndreptăm: unul care să pună pe primul loc oamenii și mediul și în care importanța clădirilor pentru oameni sănătoși, business-uri și economii sănătoase și, cel mai important, un mediu sănătos este astăzi mai mare ca oricând.

Roxana Albu este General Manager / Facility Management, Genesis Property. Este absolventă a Facultății de Relații Economice Internaționale, cu o experiență de 14 ani în sectorul imobiliar și al serviciilor integrate de property & facility management.

ARTICOLE SIMILARE:

România Eficientă: Buget de 2,2 miliarde de euro pentru valul de renovări ale clădirilor din România. Cum cheltuim inteligent banii?

Tendința clădirilor sănătoase. Certificarea IMMUNE Building Standard™, dezvoltată în România, ia avânt pe plan global

România Eficientă: Renovarea energetică a clădirilor are un potențial enorm, nu putem rămâne blocați în legislație învechită