Sistemul energetic din România intră într-o perioadă de stres rar întâlnită: pentru prima dată în istoria centralei de la Cernavodă, ambele reactoare nucleare vor fi oprite simultan. Practic, timp de mai multe săptămâni, România va funcționa fără energia nucleară care asigură aproximativ 18-20% din producția totală de electricitate.
Situația apare în urma suprapunerii a două evenimente: o oprire neplanificată la Unitatea 2 și o oprire programată la Unitatea 1.
Unitatea 2 a fost deconectată automat de la Sistemul Energetic Național în seara zilei de 4 mai, ca urmare a unei defecțiuni la un transformator.
Potrivit unui anunț făcut ieri de compania Nuclearelectrica, „Unitatea 2 va fi menținută în stare oprită o perioadă mai lungă de timp, perioadă necesară rezultată din evaluările specialiștilor CNE Cernavodă”. Compania nu a transmis un termen de repunere în funcțiune.
În paralel, Unitatea 1 urmează să intre în oprire planificată duminică 10 mai, desincronizarea de la sistem fiind programată pentru ora 11:00.
- Surse din cadrul centralei au declarat pentru NewsEnergy că reparațiile la transformatorul Unității 2 ar putea dura aproximativ o lună, în timp ce revizia programată a Unității 1 este estimată la circa 57 de zile.
„În acest context, în strictă conformitate cu procedurile aplicabile în astfel de situații, cu respectarea tuturor normelor și standardelor de securitate nucleară aferente proiectului, Unitatea 2 CNE Cernavodă este, în prezent, oprită controlat pentru realizarea unor lucrări de remediere, lucrări care includ și înlocuirea transformatorului cu unul de rezervă, ceea ce necesită o perioadă mai lungă de oprire.
Lucrările de înlocuire a transformatorului electric reprezintă o activitate complexă care implică izolarea, demontarea, relocarea transformatorului inițial, precum și testări complexe și calibrări ale noului transformator (verificări etanșări, verificări izolatori și rezistente, calitate ulei, etc) și, ulterior, relocare, montare și testări anterior punerii în funcțiune.
Pe perioada efectuării lucrărilor de remediere și înlocuire a transformatorului cu cel de rezervă, reactorul Unității 2 este menținut în siguranță, în stare oprită, fără niciun impact asupra securității nucleare, personalului, populației și mediului înconjurător, în strictă conformitate cu procedurile aplicabile”, a transmis Nuclearelectrica.
Test real de reziliență pentru sistemul energetic românesc
Faptul că ambele reactoare de la Cernavodă vor fi oprite creează un test real de reziliență pentru sistemul energetic românesc, care va trebui să compenseze lipsa unei surse stabile de producție, cu factor de capacitate ridicat. Practic, România va avea circa 1.400 MW lipsă din sistem, la un consum de până la 7.000 MW, la vârful de seară.
În mod normal, energia nucleară reprezintă unul dintre pilonii de bază ai mixului energetic, oferind producție constantă, independentă de condițiile meteo. Absența acesteia va crește presiunea pe producția pe gaze, importuri, echilibrarea sistemului în condiții de variabilitate a regenerabilelor.
Sursa grafic: Transelectrica
La ora redactării articolului, producția de energie a României se ridica la aproximativ 5.350 MW, cu o structură puternic influențată de condițiile meteo.
Energia fotovoltaică domina mixul, cu circa 35% din total (aproape 1.900 MW), în timp ce hidrocentralele asigurau peste un sfert din producție (aproximativ 1.450 MW).
În acest context, energia nucleară – reprezentată exclusiv de Unitatea 1 de la Cernavodă – acoperea puțin peste 11% din producție (circa 626 MW).
În schimb, producția eoliană era redusă, la doar aproximativ 225 MW, sub 5% din total, în ciuda unei capacități instalate de peste 3.100 MW – semn al unei contribuții limitate în condiții de vânt slab.
Această structură evidențiază vulnerabilitatea sistemului în absența unor surse stabile de producție: într-un moment în care vântul lipsește, iar producția solară depinde de orele zilei, rolul energiei nucleare devine esențial pentru echilibrarea sistemului. Oprirea completă a centralei de la Cernavodă va amplifica această presiune.
În ultimii ani, pe fondul retragerii unor capacități pe cărbune și al întârzierilor în dezvoltarea unor proiecte noi, România a început să înregistreze un deficit de capacitate de producție, devenind importator net de electricitate, în special în orele de vârf de consum. România are un deficit de aproximativ 1.500–2.000 MW la nivelul unei zile, potrivit Ministerului Energiei.
Prețul electricității spot în România a ajuns cel mai mare din Europa
Datele de pe platforma euenergy.live arată că dacă pe 3 mai România avea unul dintre cele mai reduse prețuri din regiune – aproximativ 72 euro/MWh – pe 8 mai prețul spot aproape s-a dublat, depășind 140 euro/MWh. În doar câteva zile, România a trecut de la una dintre cele mai mici valori spot din Europa Centrală și de Est la cel mai mare din Europa.
Scumpiri semnificative se observă în aproape întreaga Europă.
Prețul spot al energiei pe data de 3 mai 2026. Sursa: https://euenergy.live/
Prețul spot al energiei pe data de 8 mai 2026. Sursa: https://euenergy.live/
Această volatilitate evidențiază rolul critic al surselor stabile de producție – precum energia nucleară – într-un sistem în care producția solară și eoliană poate varia puternic de la o zi la alta.
CITEȘTE ȘI:
