Skip to main content

Şase din zece tineri cu vârste între 15 şi 24 de ani (830 de milioane de persoane), la nivel global, nu vor avea competenţele necesare pentru piaţa muncii în 2030, inclusiv cele pentru tranziţia la economia verde, arată datele unui raport realizat de PwC, Unicef şi Generation Unlimited. Raportul, consultat de NewsEnergy, cuprinde și câteva explicații despre ce înseamnă astfel de abilități necesare pentru joburile viitorului.

Conform documentului „Why the world needs to upskill young people to enable the net zero transition”, printre principalele cauze ale acestei situaţii se află lipsa unei strategii de educare şi formare pentru piaţa muncii și joburile viitorului, bazată pe colaborarea dintre guverne, mediul de afaceri şi organizaţiile neguvernamentale, dar şi accesul limitat sau inexistent la internet.

  • Estimările incluse în raportul de specialitate arată că tranziţia către o economie verde va crea 8,4 milioane de locuri de muncă pentru tineri până în 2030. Analiză realizată de PwC UK mai relevă faptul că, pentru fiecare loc de muncă „verde” creat, alte 1,4 noi locuri de muncă noi îi pot fi atribuite, iar multiplicatorul este chiar mai mare în sectoare precum energie, utilităţi şi producţie.

„Față de cele aproape 3,5 miliarde de locuri de muncă din lume, aceste cifre legate de crearea de locuri de muncă sunt modeste, dar asta nu le face nesemnificative. Cel mai important, ele sunt vitale pentru combaterea schimbărilor climatice. Eșecul de a aborda schimbările climatice ar pune în pericol 40% din toate locurile de muncă care sunt susținute de industriile puternic dependente de un climat și un ecosistem sănătoase. Este important de reținut că schimbarea netă a locurilor de muncă poate masca cifre semnificative privind crearea și pierderea de locuri de muncă. Organizația Internațională a Muncii (OIM) citează modelarea unui scenariu de economie circulară care prevede crearea a 7 milioane de locuri de muncă nete, prin eliminarea a 71 de milioane de locuri de muncă și crearea a 78 milioane.

Deși aceasta este într-adevăr o transformare uriașă, nu trebuie să conducă la dislocarea economică gravă a revoluțiilor industriale trecute, dacă muncitorii pot găsi noi roluri în joburile viitorului.

După cum notează OIM:

Există un set de competențe de bază și tehnice care sunt potențial transferabile în cadrul ocupațiilor, de la industriile în declin la cele în creștere; dar va fi necesară recalificarea pentru a permite lucrătorilor să dobândească noi competențe pentru a fi utilizate în acestea din urmă”.

locuri de munca in constructii

Sursa foto: Pixabay

„Tranziţia către o economie verde necesită o schimbare a tipurilor de locuri de muncă şi o transformare a modului în care oamenii lucrează. Gestionarea acestei schimbări presupune calificare, recalificare şi perfecţionare, care vor avea un impact triplu: vor contribui la reducerea emisiilor de carbon, reducerea inegalităţii şi gestionarea crizei şomajului în rândul tinerilor. (…) Va creşte cererea pentru anumite locuri de muncă (exemplu în construcţii), va schimba natura altora (exemplu întreţinerea vehiculelor electrice este diferită de cea a maşinilor pe benzină), va crea noi locuri de muncă (exemplu: mai mulţi experţi în sustenabilitate) şi chiar va elimina unele existente”, se mai menţionează în raportul citat.

Criza abilităților tinerilor de astăzi pentru joburile viitorului

„Tranziția la o economie (mai) verde necesită noi abilități: pentru noile locuri de muncă și pentru locurile existente ajustate. Fără o forță de muncă pregătită adecvat, tranziția va fi imposibilă.” – Organizaţia Internaţională a Muncii

joburi verzi - Sursa foto: Pixabay

Sursa foto: Pixabay

Potrivit unui sondaj recent menționat în raportul PwC, 71% dintre tineri doresc să se implice activ în tranziția verde. Cu toate acestea, adesea le lipsește setul de abilități să facă asta. Aceasta este o problemă nu doar pentru tineri, dar și pentru asigurarea unei economii net zero. Nicio transformare economică nu poate avea loc fără forță de muncă calificată pentru a face noi tipuri de activități. Fără suficientă atenție la competențe, companiile nu vor fi capabile să livreze noi produse și servicii sau schimba modul în care funcționează, iar întreaga tranziție va fi încetinită, se menționează în raportul realizat de PwC, Unicef şi Generation Unlimited.

Ce sunt locurile de muncă și competențele „verzi”?

Deși se folosește acest termen, nu există o definiție standard a unui loc de muncă „verde”. În raport se menționează:

O definiție utilă vine de la OIM:Locuri decente care contribuie la conservarea sau restabilirea mediului, fie în sectoare tradiționale, cum ar fi producție și construcții, sau în sectoarele verzi noi, emergente, cum ar fi energia regenerabilă și eficiența energetică”.

De asemenea, nu există o definiție convenită a aptitudinilor „verzi”. Cu toate acestea, literatura face unele distincții comune. O distincție-cheie este realizată între:

aptitudini tehnice sau aplicate specifice anumitor activități (de exemplu, capacitatea inginerilor de a instala pompe de căldură cu sursă de aer sau a fermierilor de a implementa diferite tipuri de îngrășăminte sau sisteme de irigare)

și

competențe de bază sau fundamentale care sunt, în general, transferabile (de ex. munca în echipă, reziliența sau socializarea).

Aceste seturi de abilități funcționează la diferite niveluri. De exemplu, OIM citează munca în echipă drept o abilitate „de bază” necesară pentru toată forța de muncă, în timp ce „gândirea analitică… a interpreta și înțelege nevoia de schimbare și măsurile necesare” este considerată „de bază” pentru ocupaţii cu o calificare medie spre înaltă.

Recomandare: Strategii naționale de formare a competențelor pentru joburile viitorului

recrutare, joburi - Sursa foto: Pixabay

Sursa foto: Pixabay

Primul pas pentru a aborda provocarea abilităților este să recunoaștem existența acesteia. Guvernele ar trebui să dezvolte strategii de formare a competențelor, vizând în special sectoarele industriale aflate în fruntea cursei spre net zero (de exemplu, energie, construcții, transport, agricultură). Companiile ar trebui să ia în considerare îmbunătățirea competențelor în planificarea lor net zero, atât pentru propriile operațiuni, cât și pentru emisiile Scope 3, cele cauzate indirect, în sus și în josul lanțului lor de aprovizionare. Acest lucru va necesita acțiuni în sectoare și zone geografice diferite de cele pe care o companie se concentrează pentru propriile operațiuni. Lucrătorii ar trebui sprijiniți să dobândească competențe relevante.

De asemenea, în raport se recomandă recunoașterea importanței unei game largi de competențe ecologice, care include atât capacitățile de bază, cât și cele tehnice.

„Dacă tinerii vor să se adapteze la economia verde în plină dezvoltare, să conducă transformarea ecologică și să combată barierele cu care se confruntă în găsirea de locuri de muncă ecologice, ei au nevoie de o gamă largă de aptitudini ecologice.

Abilități pentru locuri de muncă verzi: competențe care vizează îndeplinirea cerințelor locurilor de muncă verzi și sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon.

Abilități pentru o viață verde: competențe transversale care contribuie la moduri mai ecologice de a gândi, de a fi și de a face.

Abilități pentru o tranziție ecologică: abilități de adaptare care vizează transformarea structurilor sociale și economice care afectează populațiile în mod inechitabil.

În contextul inflației ridicate, al unui mediu economic provocator și al lipsei de oportunități pentru tineri, sprijinul pentru acțiunile climatice nu poate fi considerat de la sine înțeles. Pe măsură ce oportunitățile economice de net zero sunt realizate și oamenii beneficiază de tranziție, este posibil ca sprijinul să se solidifice”, se mai arată în raport. Acesta poate fi consultat integral AICI.

În România, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), în trimestrul al treilea din 2022, rata şomajului a atins 23,9% în rândul tinerilor (15-24 ani), comparativ cu rata generală de 5,4%, conform Agerpres.

În martie 2020, PwC a lansat o colaborare strategică globală de trei ani cu Unicef în sprijinul iniţiativei Generation Unlimited (GenU), care îşi propune să contribuie la dezvoltarea competenţelor a milioane de tineri din întreaga lume.