România are potențialul de a deveni un actor-cheie în regiune în sectorul gazelor naturale din UE prin prevederile legale instituite de OUG 64/2016, spune Comisia Europeană, care nu vede cu ochi buni modificările făcute de Parlament la acest act normativ.
„Ordonanța de urgență nr. 64 din octombrie 2016 a introdus reforme esențiale pentru piața energiei. A eliminat barierele de reglementare existente în ceea ce privește exportul de gaze naturale care contraveneau normelor UE și a introdus aspecte esențiale privind concurența și transparența. Prin aceste modificări, România are potențialul de a deveni un actor-cheie în regiune în sectorul gazelor naturale din UE”, se arată în raportul de țară publicat în luna martie.
Comisia Europeană notează că modificările aduse ordonanței de urgență, care în prezent se află în Parlament, „atenuează dispozițiile cadrului de reglementare”.
În viziunea oficialilor de la Bruxelles, „noua infrastructură va duce la creșterea gradului de integrare a României pe piața regională a energiei. Tronsonul de pe teritoriul României al gazoductului bidirecțional BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), o investiție de 479 de milioane euro, care va fi finalizat până la sfârșitul anului 2019, va conecta rezervele de gaze naturale din Marea Neagră și din coridorul sudic al gazelor cu piețele din centrul și estul Europei”.
Comisia Europeană mai arată că „România trebuie încă să instituie norme adecvate privind piața energiei. Structura de piață existentă este în continuare inadecvată și ar putea împiedica România să își valorifice potențialul în materie de gaze naturale”.
Capacitate de generare neexploatată
„În ceea ce privește energia electrică, România ar trebui să mai realizeze câteva proiecte de interconectare pentru a atinge obiectivul de interconectare electrică de 10 % până în 2020 și ar trebui să își exploateze pe deplin capacitatea de generare ridicată. Aceste proiecte vizează linii de interconectare și modernizarea a șase linii interne pentru a consolida capacitățile de interconectare cu Republica Moldova, Bulgaria și Serbia”, se mai menționează în raport.
De altfel, Transelectrica a reușit să includă șase proiecte de investiții pe lista proiectelor de interes comun a UE privind infrastructura energetică, adoptată de Comisia Europeană în luna noiembrie 2017. Este vorba despre Linia Electrică Aeriană (LEA) 400 kV Cernavodă-Stâlpu, Linia Electrică Aeriană (LEA) 400 Gutinaş-Smârdan, interconexiunea dintre Reşiţa (RO) şi Pancevo (RS), Linia internă dintre Porţile de Fier şi Reşiţa (RO), Linia internă dintre Reşiţa şi Timişoara/Săcălaz (RO), Linia internă dintre Arad şi Timişoara/Săcălaz (RO).
Valoarea totală a celor șase investiții este de circa un miliard de lei, ele fiind incluse în clusterele „Black Sea Corridor” și „Mid Continental East Corridor”. Toate aceste proiecte contribuie la realizarea inelului național de 400 kV.
Sursa foto: OMV Petrom
