A trecut un an de la aprobarea Legii consumatorului vulnerabil nr. 226/ septembrie 2021, care definește sărăcia energetică drept „imposibilitatea consumatorului vulnerabil de acoperire a nevoilor energetice minimale”. Totuși, nici acum aceste nevoi energetice minimale nu au fost stabilite de către autoritățile responsabile. De ce este important acest indicator pentru a identifica într-un mod corect pe cei aflați în situație de sărăcie energetică și ce criterii ar trebui să stea la baza definirii nevoilor energetice minimale? Experții Observatorului Român al Sărăciei Energetice au analizat aceste lucruri și au făcut câteva recomandări.

Potrivit Legii nr. 226/2021, nevoi energetice minimale înseamnă „consumul minim de energie al persoanei singure/unei familii pentru iluminat, răcirea și încălzirea optimă a locuinței, susținerea facilităților de gătit și asigurarea apei calde în locuință, utilizarea mijloacelor de comunicare care presupun utilizarea de energie sau alimentarea dispozitivelor medicale pentru susținerea vieții, ori pentru ameliorarea sănătății persoanelor.”

Limita minimă a consumului se stabilește prin ordin al ministrului muncii și protecției sociale, pe baza datelor puse la dispoziție de către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, precum și de Institutul Național de Statistică, se mai arată în actul normativ menționat.

Legea consumatorului vulnerabil definește cumva unidimensional sărăcia energetică, doar în funcție de venit. Prin acest gen de definiție, riscăm să lăsăm categorii întregi în afara acestei definiții, cu riscul de a nu putea fi ajutați. Până la urmă aici vrem să ajungem cu toții, să îi ajutăm pe cei care sunt în sărăcie energetică și pe consumatorii vulnerabili”, a spus Silvia Dinică, Senator, Președinte al Comisiei știință, inovare și tehnologie, într-o dezbatere pe această temă organizată de Observatorul Român al Sărăciei Energetice.

Marele neajuns este că Legea consumatorului vulnerabil nu leagă la modul foarte concret problema sărăciei energetice, inclusiv nevoile energetice minimale, de aspectul eficienței energetice, de eficiența clădirilor, de comportamentul din interiorul gospodăriilor, de dotările gospodăriei, în așa fel încât să abordăm această problemă într-un mod integrat, așa cum încercăm noi să propunem”, a declarat George Jiglău, președinte al Centrului pentru Studiul Democrației și coordonator ORSE.

Nu cred că dreptul la energie sau nevoile minimale sunt niște lucruri pe care ni le trasează cineva de la Bruxelles. Sunt probleme pe care noi le avem și noi ar trebui să le rezolvăm. Includerea în lege a nevoilor minimale este un pas foarte mare. Din păcate, nu este suficient. E nevoie de implementarea responsabilității care este trasată prin lege, la Ministerul Muncii, împreună cu ANRE și INS pentru utilizarea datelor statistice. Cum ar trebui definite nevoile minimale? Sunt cele care ar trebui să fie evaluate ținând seama de confortul care trebuie să fie asigurat. Ele trebuie elaborate cu un grup de experți care să cunoască domeniul clădirilor și ar trebui dezvoltată o metodă care să țină seama de cazul particular”, afirmă Horia Petran, membru fondator al Asociației Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România și președinte al Asociației Cluster Pro-nZEB, pentru promovarea clădirilor cu un consum aproape zero de energie, membru ORSE.

 „Aș semnala două consumuri energetice importante. Primul este pentru încălzirea clădirii. Acesta este influențat de mai mulți factori, între care amplasamentul (zona climatică), caracteristicile termo-tehnice ale clădirii (dacă clădirea este izolată sau nu și în ce măsură), caracteristicile instalației de încălzire. Al doilea consum semnificativ, pe care îl consider aproape la fel de important ca și consumul pentru încălzire, este cel pentru prepararea apei calde. Acest consum devine foarte important în momentul în care crește numărul de persoane care utilizează locuința. Pentru o familie de 4-5 membri care locuiește într-un apartament de 50 mp, luat ca referință, consumul de energie pentru asigurarea apei calde poate fi comparabil cu cel pentru încălzire, dacă blocul a fost renovat termic. Legea nu a abordat componenta de consum de energie termică pentru apă caldă decât fugitiv”, a afirmat Ancuța Măgurean, Cadru didactic la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, expert al Comisiei Europene, Vicepreședinte al AAECR, membru ORSE.

Practic aceasta este sărăcia energetică: incapacitatea de a-ți asigura acele nevoi energetice minimale în gospodărie”, a subliniat George Jiglău.

Legea consumatorului vulnerabil trebuie modificată astfel încât să devină funcțională, în sensul identificării cât mai corecte și complete a nevoilor energetice minimale. Pentru acest lucru, e nevoie de toți actorii la masă și neapărat de termene și transparență, ca să existe vizibilitate, trasabilitate asupra datelor, inclusiv cu scopul de a vedea câte gospodării sunt scoase din sărăcie energetică în urma măsurilor de sprijin, a punctat senatorul Silvia Dinică.

Deși tindem să aruncăm vina atunci când o lege nu funcționează bine, trebuie să salutăm toate momentele în care se fac pași înainte și în același timp să subliniem lucrurile care se pot face mai bine și să ne oferim fiecare dintre noi expertiza, a conchis George Jiglău.

Iată și câteva soluții recomandate de experții ORSE pentru sprijinirea consumatorilor vulnerabili sau a celor aflați în sărăcie energetică:

Întreaga dezbatere, pentru a afla mai multe idei pe marginea acestui subiect, poate fi reascultată AICI.

Despre  Observatorul Român al Sărăciei Energetice

Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) este un proiect inițiat de către Centrul pentru Studiul Democrației, think-tank înființat în anul 2006 în cadrul Departamentului de Știinţe Politice, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, în cadrul căreia funcționează ca centru de cercetare acreditat.

Scopul acestei inițiative este de a oferi o perspectivă de 360 de grade asupra sărăciei energetice la nivel național și de a oferi expertiza necesară pentru combaterea acestui fenomen complex, ce afectează o mare parte a populației. Prin ORSE, aducem la aceeași masă experți de vârf din diverse domenii relevante pentru subiectul sărăciei energetice din România, pentru a identifica cele mai bune soluții. Mai multe informații despre acest proiect, dar și despre fenomenul sărăciei energetice la nivel național puteți afla de pe website-ul ORSE: www.saracie-energetica.ro.

ARTICOLE SIMILARE:

ORSE: Sărăcia energetică ia amploare în România și e nevoie de măsuri care să trateze cauzele, nu doar efectele

Campanie de instalare a peste 100.000 de becuri eficiente în mediul rural din România și Republica Moldova

ORSE: Situația reală a celor aflați în sărăcie energetică, o necunoscută pentru instituțiile statului