Cuprul este o componentă vitală a infrastructurilor verzi, de la reţele energetice şi până la turbine eoliene, iar recenta creşterii explozivă a preţului cuprului ameninţă să facă decarbonizarea mai costisitoare. Cotaţia la cupru s-a dublat faţă de valorile minime înregistrate în 2020 şi la începutul aceste luni era la cea mai ridicată valoare din ultimii nouă ani, transmite Agerpres, care citează Bloomberg.

Pe fondul prognozelor referitoare la debutul unui nou ciclu de apreciere a materiilor prime, mulţi analişti avertizează că nu a fost atins încă vârful pentru un metal care este în centrul energiilor regenerabile. Chiar şi după o scădere de 3,2% în cursul zilei de joi, preţul cuprului s-a apreciat cu peste 30% în ultimele şase luni.

Cererea pentru echipamente de generare a energiei regenerabile, baterii, vehicule electrice, staţii de încărcare şi infrastructura de reţea este responsabilă pentru aproximativ o cincime din consumul de cupru, susţin analiştii de la Citigroup Global Markets Inc.

În condiţiile în care guvernele şi-au propus ca în următoarele decenii să ajungă la emisii zero de CO2, aceasta înseamnă mai multă electricitate curată, o tranziţie care ar urma să fie şi mai consumatoare de cupru, având în vedere că este nevoie să fie construită o reţea de transmisie în valoare de 28.700 miliarde de dolari.

offshore wind - Pixabay

Sursa foto: Pixabay

O componentă importantă a acestei creşteri va veni din necesitatea de a conecta noile instalaţii regenerabile cu consumatorii. Deseori centralele sunt construite acolo unde vântul sau soarele sunt mai abundente, adică în mijlocul mării sau al deşertului, însă aceasta înseamnă mai multe cabluri, care să utilizeze cupru mai scump.

Potrivit analiştilor de la BloombergNEF, reţeaua energetică globală va trebui să crească cu 48 de milioane de kilometri până în 2050. Adică o lungime suficientă pentru a încuraja circumferinţa globului de aproape 1.200 de ori şi înseamnă dublarea cererii de cupru până la 3,6 milioane de tone.

Dacă tendinţa de apreciere a cuprului se va dovedi una de durată şi va majora costurile investiţiilor verzi, unele parcuri eoliene ar putea să decidă să utilizeze aluminiu mai ieftin acolo unde este posibil. Preţurile la aluminiu au crescut şi ele semnificativ comparativ cu cuprul. Analiştii BNEF estimează că cererea de aluminiu pentru infrastructura de reţea energetică ar urma să ajungă la 7,6 milioane tone până în 2050.

ARTICOLE SIMILARE:

Frans Timmermans, către autoritățile române: Cărbunele nu are niciun viitor

Asociere Engie – Equinor pentru producția de hidrogen „albastru”, din gaze naturale 

Premieră: Electricitatea produsă din surse regenerabile în 2020, în UE, a devansat-o pe cea din combustibili fosili