România a avut o abordare foarte protectoare în criza prețurilor la energie, comparativ cu alte state europene, însă intervențiile asupra prețurilor decise ar putea conduce la ieșirea unor furnizori din piață, ceea ce ar putea ridica probleme de securitate a aprovizionării, a declarat astăzi Axel Ghanimi, Senior Consultant, EMERTON, prezent la Romanian International Gas Conference (RIGC 2022). De asemenea, România are cea mai mare taxă suplimentară asupra producătorilor de gaze, peste nivelul recomandat de Comisia Europeană, a arătat acesta.
El a prezentat concluziile unui studiu care a analizat măsurile europene de protecție a consumatorilor de gaz și energie electrică în nouă state europene (Germania, Italia, Franța, Marea Britanie, Spania, Polonia, Bulgaria, Grecia, România), și care a inclus recomandări pentru România.
România și Bulgaria sunt singurele state din cele opt state din UE analizate care au introdus plafoane de preț pe piața de retail, atât pentru casnici, cât și pentru piața angro.
Cele mai multe dintre statele analizate au introdus vouchere pentru consumatorii vulnerabili și au scăzut taxele și impozitele legate de energie. De asemenea, Germania a introdus subvenții pentru eficientizarea consumului de energie.
„Măsurile luate de România ar putea duce la efecte nedorite pe piață. Plafonarea marjelor angro va afecta capacitatea României de a importa gaze, în perioada în care e nevoie cel mai mult, iarna. Este posibil ca astfel de măsuri să aibă un impact grav asupra securității aprovizionare pentru iarna 2022/23”, a declarat Axel Ghanimi, Senior Consultant, EMERTON.
Studiul Emerton a realizat și o comparație între măsurile României și cele propuse de Comisia Europeană. Concluzia: măsurile adoptate de România sunt în general incompatibile cu propunerile UE, în special în ceea ce privește intervențiile pe piața angro și reglementarea marjelor de profit.
„CE nu susține intervenția pe piață, cel puțin nu pe piața angro. De asemenea, vedem că România a introdus o taxă suplimentară pe energie și gaz peste nivelul recomandat de UE”, a mai spus Axel Ghanimi.
El a atras atenția că România are cea mai mare taxă suplimentară asupra producătorilor de gaze naturale. „E un sistem care a fost introdus înainte să înceapă criza actuală. Mecanismul de reglementare din România depășește propunerea Comisiei Europene, de 33% din profit”, a subliniat acesta.
„România este singura țară europeană care are măsuri de acest calibru. Sunt măsuri care trebuie urmărite de toți actorii din domeniu și pot apărea probleme legate de securitatea aprovizionării, distorsiuni ale pieței. Plafonarea marjelor poate duce, de asemenea, la probleme de aprovizionare”, a conchis acesta.
La rândul său, Axel Scheuer, Head of Energy & Climate Policy, IOGP Europe, a declarat:
„Încrederea și stabilitatea jocului sunt esențiale pentru investitori. Sprijinul direct nu înseamnă reducerea prețurilor, pentru că dacă plafonăm prețurile, gazul nu va ajunge acolo unde e nevoie cel mai mult de el. Când guvernul intervine asupra prețurilor, investitorul se va retrage. Avem nevoie pe termen lung să se ia deciziile bune, ca peste câțiva ani Europa să fie aprovizionată cu o cantitate suficientă de gaze”.
Eric Stab, Chairman & CEO, ENGIE România: Există un risc de aprovizionare
„În ciuda producției interne de gaze, deși e al doilea producător de gaze naturale din UE, România a avut mereu nevoie de importuri. Situația va rămâne așa până la realizarea proiectului Neptun Deep”, a declarat, la rândul său, Eric Stab, președinte și CEO al ENGIE România. El a mai spus:
- Dacă avem o iarnă blândă, ne putem descurca fără importuri, doar cu producția națională. Totuși, dacă consumul depășește 50 de milioane de metri cubi pe zi, vom avea nevoie de importuri. În cazul unei ierni foarte grele, putem avea un consum care să depășească 55 de milioane mc și să ajungă la 60 milioane de metri cubi pe zi. În situația asta, am avea nevoie de importuri și mai mari ca să satisfacem cererea.
Problema cu care ne confruntăm azi, în special cu adoptarea OUG de la 1 septembrie, e că traderii nu mai sunt stimulați să furnizeze gazul în România. Cu acea marjă de 2%, feedback-ul pe care îl primim e: de ce să mai trimitem gaz în România? E o problemă care ne îngrijorează. Există un risc de aprovizionare dacă nu ne asigurăm că gazul va ajunge în România.
Ca să cumpărăm gaz, trebuie să putem finanța achizițiile. Din păcate, una dintre marile probleme cu care se confruntă furnizorii e că sunt foarte solicitați din punct de vedere financiar. Unul dintre elementele-cheie ale schemei din România e că furnizorii prefinanțează schema de suport a statului. Din noiembrie anul trecut, întreaga povară a prefinanțării acelor scheme e pe furnizori. Din păcate, compensarea acestei prefinanțări se face încet și ne confruntăm cu discrepanțe între ceea ce ni se datorează și ceea ce se plătește. Aceasta creează o presiune financiară asupra furnizorilor și generează un risc asupra securității furnizării.
Volker Raffel, CEO, E.ON România, a declarat:
„Investitorii au nevoie de încredere, stabilitate, predictibilitate. Avem 2 provocări acum: provocarea geopolitică din est și siguranța aprovizionării din această iarnă. Trebuie să rezolvăm stabilitatea sistemului chiar acum. Producătorii de stat încă nu vând electricitate pentru la anul. Lucrurile trebuie să se schimbe curând, pentru că nimeni nu poate încheia contracte de furnizare pentru 2023. Trebuie să găsim o soluție cât de curând.
OUG 119/2022 trebuie corectată în procesul de vot în Parlament. Compania noastră are obligația legală să livreze clienților și la anul. Azi cumpăr energie la prețul pieței. Prin lege, e interzis să încarc clientul cu costuri și nu primesc întreaga sumă, ceea ce e definiția pierderii. Putem rezolva situația”.
Zoltan Nagy-Bege, Vicepreședinte, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a declarat:
„Am atras atenția că există riscuri pentru furnizori legate de condițiile de piață, ținând cont de prețurile la care se cumpără energia și dificultățile de finanțare.
Diferențe foarte mari față de ce s-a aplicat în România (față de recomandările Comisiei Europene – n.r.) nu sunt și suntem chiar pionieri în anumite domenii. Faptul că sunt anumite semne de întrebare, sunt convins că se poate interveni în Parlament, pentru a se armoniza cu prevederile sau regulamentele care urmează să se ia la nivelul CE”.
Cristian Popa, Membru al Consiliului de Administrație, Banca Națională a României:
„Perspectiva BNR în contextul șocului prețurilor la energie, care e și un șoc inflaționist: ultimele cifre indică 15,4% rata anuală a inflației. Peste jumătate vine din prețurile la energie. Fără scheme de plafonare, inflația ar fi fost de peste 20%. (…) România are noroc ca e relativ independentă energetic. Altfel se pune problema când 70-80% din energie ți-o produci în țară”.
Despre RIGC 2022
Peste 60 de experți de vârf din industrie și reprezentanți de seamă la nivel de guverne, instituții europene, autorități de reglementare în domeniul energiei se vor reuni la București, în perioada 21-22 septembrie, la cea de-a 5-a ediție a Romanian International Gas Conference (RIGC 2022), eveniment anual de referință organizat de Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG). Ediția din acest an, ce se va desfășura sub tema „Bridge To The Future: From Versailles to Bucharest – Natural gas, the bridge between climate action and energy security”, este realizată sub Înaltul Patronaj al Ministerului Energiei și în parteneriat cu Asociația Internațională a Producătorilor de Petrol și Gaze (IOGP).
Mai multe detalii despre RIGC 2022 aflați pe pagina evenimentului: rigc.ro, iar agenda completă cu speakerii prezenți și subiectele ce vor fi abordate poate fi consultată AICI.
NOTĂ: Articol actualizat la ora 18.00.
ARTICOLE SIMILARE:
