Comisia Europeană va publica, până la finele lunii iunie 2025, pachetul de reglementări secundare privind implementarea Directivei privind performanța energetică a clădirilor (EPBD), precum și ghiduri de aplicare a celor mai importante modificări aduse acestei directive, a declarat Bogdan Atanasiu, Senior Policy Officer pentru eficiența energetică în clădiri la Direcția Generală Energie (DG Energy) a Comisiei Europene (CE). Declarațiile au fost făcute în cadrul Forumului România Eficientă, organizat ieri de Energy Policy Group cu sprijinul OMV Petrom.
EPBD revizuită în 2024 vizează reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie în clădirile din UE până în 2030 și realizarea neutralității climatice până în 2050. Directiva aduce modificări semnificative în ceea ce privește clădirile. Clădirile noi trebuie să aibă emisii zero începând cu 2030, iar clădirile noi ocupate sau deținute de autoritățile publice trebuie să aibă emisii zero începând cu 2028. De asemenea, noile norme vor conduce la renovarea mai multor clădiri dintre cele cu performanțe slabe și la îmbunătățirea schimbului de informații privind performanța energetică.
Directiva privind performanța energetică a clădirilor (EU/2024/1275) mai prevede că statele membre trebuie să adopte măsuri pentru decarbonizarea sistemelor de încălzire și eliminarea treptată a utilizării combustibililor fosili în încălzirea și răcirea clădirilor (centralele pe combustibili fosili vor trebui complet eliminate până în 2040).
Transpunerea dispozițiilor EPBD deja a început. În luna octombrie anul trecut, Comisia Europeană a publicat comunicarea privind eliminarea treptată a stimulentelor financiare pentru cazanele autonome alimentate cu combustibili fosili. De la 1 ianuarie 2025 sunt interzise stimulentele financiare pentru cazanele autonome alimentate cu combustibili fosili, cu excepția celor selectate pentru investiții din fonduri europene până în 2025.
„Acum suntem foarte aproape să lansăm pachetul de reglementări privind implementarea EPBD, cu legislația secundară, care va fi publicat până la finalul lunii iunie a acestui an, incluzând o comunicare a CE cu 13 anexe, fiecare anexă furnizând ghiduri pe subiectele cele mai importante.
Acestea acoperă toate prevederile noi și cele modificate substanțial în EPBD revizuită. Documentele de orientare reprezintă interpretarea Comisiei pentru dispozițiile legale și sprijin pentru statele membre de implementare a prevederilor. Nu sunt obligatorii, ci suport”, a subliniat Bogdan Atanasiu.
Anexele vor cuprinde temele:
- Standardele minime de performanță energetică pentru clădirile non-rezidențiale și traiectorii pentru renovarea progresivă a clădirilor rezidențiale
- Finanțarea ghișeelor unice (one-stop-shops)
- Certificatele de performanță energetică (EPC) și sistemul de control independent
- Pașapoartele de renovare
- Bazele de date cu EPC
- Schimbul de date
- Clădirile cu zero emisii
- Energia solară în clădiri
- Metodologia de calcul a performanței energetice
- Sistemele tehnice ale clădirii, calitatea mediului interior și inspecțiile
- Boilere pe combustibili fosili
- Potențialul de încălzire globală
- Mobilitatea sustenabilă.
Ghidurile vor fi publicate în toate limbile statelor membre până în această toamnă.
Cerințe minime optime de performanță energetică
Până la finalul lunii iunie, CE va revizui cadrul metodologic care va facilita calculul performanței energetice și al emisiilor clădirilor și ale elementelor clădirilor.
Cerințele minime optime de performanță energetică vor fi în acord cu traiectoriile naționale stabilite în Planul Național Integrat Energie-Climă înaintat Comisiei. Statele membre pot lua în calcul potențialul de încălzire globală (GWP) pe întregul ciclu de viață al clădirii, atunci când calculează aceste niveluri optime.
Noi elemente ce vor fi luate în calcul: condițiile de climă exterioare și schimbările lor, conform celor mai bune proiecții climatice disponibile, inclusiv valurile de căldură și de frig, efectele indirecte asupra mediului și sănătății ale consumului de energie, costurile cu managementul deșeurilor – unde e aplicabil, și dezvoltări tehnologice, a precizat Bogdan Atanasiu.
Unul dintre cele mai importante articole din EPBD este Art.22, care cere fiecărui stat membru să creeze o bază națională de date privind performanța energetică a clădirilor. „Baza de date permite colectarea de date din toate sursele relevante cu privire la certificatele de performanță energetică, inspecții, pașaportul de renovare, indicatorul gradului de pregătire pentru soluții inteligente și consumul de energie calculat sau contorizat al clădirilor vizate. Pentru a completa baza de date, pot fi colectate și tipologii de clădiri. De asemenea, se pot colecta și stoca date privind atât emisiile operaționale, cât și emisiile încorporate, precum și date privind potențialul de încălzire globală pe durata întregului ciclu de viață”, se menționează în textul directivei, consultate de NewsEnergy.ro.
Cel puțin o dată pe an, statele membre asigură transferul informațiilor din baza de date națională către Observatorul parcului imobiliar al UE.
„Aceste informații agregate la nivel național, respectând regulile GDPR de protecție a datelor personale, trebuie transferate cel puțin o dată pe an, începând din 2027, probabil în martie 2027”, a punctat Bogdan Atanasiu, Senior Policy Officer la DG Energy, la Forumul România Eficientă.
Decembrie 2025, termen pentru draftul Planului Național de Renovare a Clădirilor
România, la fel ca toate statele membre, va trebui să trimită către CE, până la finalul acestui an, draftul Planului Național de Renovare a Clădirilor, care continuă strategia pe termen lung aprobată în 2020. Versiunea finală a planului trebuie trimisă până la finele anului viitor, a mai spus Bogdan Atanasiu.
Cătălin Lungu, Președinte al Ordinului Auditorilor Energetici din România (OAER), a explicat că Planul Național de Renovare a Clădirilor trebuie să cuprindă măsuri de atenuare a sărăciei energetice și de creșterea accesului la locuințe accesibile. Totodată, trebuie prioritizată renovarea clădirilor cu cea mai slabă performanță energetică, în special a gospodăriilor vulnerabile. Nu în ultimul rând, trebuie să detalieze mecanismele de suport financiar și tehnic pentru gospodăriile aflate în sărăcie energetică.
Aceste planuri trebuie retrimise la fiecare cinci ani.
„Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor (EPBD) nu ar trebui văzută doar prin lumina tranziției energetice sau a schimbărilor climatice în 2050. Tot ce e în ea este o oportunitate pentru a asigura schimbări structurale pentru locuințele persoanelor aflate în sărăcie energetică și ale celor vulnerabile, de a reduce facturile și expunerea la fluctuațiile de preț. Acestea sunt efecte pe termen scurt și mediu. De asemenea, va contribui la creșterea activității economice, la crearea de locuri de muncă și de valoare adăugată în economie.
Per ansamblu, sunt efecte pe termen scurt și mediu ale directivei care pot contribui la bunăstarea cetățenilor, creșterea activității economice, vor îmbunătăți stilul de viață și confortul în clădiri”, a declarat Bogdan Atanasiu, Senior Policy Officer la DG Energy, în cadrul Forumului România Eficientă.
Anca Ginavar: Legislația europeană, un tren de mare viteză
Anca Ginavar, director în cadrul Ministerului Dezvoltării, a declarat că instituția face eforturi pentru a integra numeroasele modificări aduse de legislația europeană în domeniu, pe care a comparat-o cu un TGV (tren de mare viteză – n.r.).
Una dintre problemele dificile este colectarea și integrarea într-o bază de date a certificatelor de performanță energetică primite de la auditori.
„Conform legii, auditorii energetici sunt obligați să ne trimită certificatele de performanță energetică (EPCs). Totuși ele sunt trimise acum în format pdf. Avem zeci de mii – un număr imens de EPCs care vor fi digitalizate și folosite în date utile pentru analize în Registrul național al clădirilor. Acum sunt într-o formă în care nu pot fi folosite pentru a fi analizate. Înainte ne trimiteau un zip cu un pdf conținând și 15 EPCs. De aceea, am avut discuții cu Autoritatea pentru Digitalizare să colectăm datele cu AI. Au nevoie să fie structurate”, a spus Anca Ginavar, la Forumul România Eficientă.
În ceea ce privește rețeaua de ghișee unice (one-stop-shops), acestea sunt operaționale la nivelul fiecărui județ. Totuși, oamenii care sunt implicați în ghișeele unice nu sunt specialiști în eficiență energetică. Aceștia ar urma să beneficieze de training și, de asemenea, legislația prevede posibilitatea încheierii de parteneriate cu asociații profesionale.
O altă problemă este că aceste ghișee unice nu sunt apropiate de oamenii aflați în sărăcie energetică din mediul rural.
„În legislația noastră, ghișeele unice ar trebui să adreseze mai mult oamenii vulnerabili, dar în realitate aceștia nu iau trenul, nu au bani și cunoștințe să meargă acolo, la nivel județean. Trebuie să vedem cum comunicăm și cum adresăm mai bine aceste nevoi”, a mai spus Anca Ginavar, director în cadrul Ministerului Dezvoltării.
Verchere, OMV Petrom: Eficiența energetică, parte vitală a tranziției energetice
„În ceea ce privește tranziția energetică, eficiența energetică este lucrul cel mai de impact la care putem să lucrăm cu toții. La OMV Petrom știm foarte clar că tranziția energetică este în derulare. Acest lucru nu se schimbă. Pot fi dezbateri despre ritm, despre ce tehnologii să fie folosite din perspectivă business case, dar este foarte clar că tranziția energetică se întâmplă. Și am pus deoparte 3,5 miliarde de euro pentru a investi în proiecte cu emisii zero și emisii reduse de carbon în acest deceniu”, a spus Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, la cea de-a șasea ediție a Forumului România Eficientă.
Programul România Eficientă este un proiect multianual finanțat din surse private, care promovează eficiența energetică în clădiri prin campanii de informare publică, programe educaționale, precum și lucrări de renovare în diverse școli publice din întreaga țară. Dezbaterea integrală poate fi urmărită AICI.
CITEȘTE ȘI:
Forum România Eficientă // 9 mld euro pentru eficiența energetică a clădirilor din România
