Adaptarea la schimbările climatice în sectoarele cheie – agricultură, energie și transport – ar putea salva Europa de pierderi economice de zeci de miliarde de euro anual. În același timp, ar putea crește competitivitatea, securitatea și reziliența economică a Uniunii Europene. Potrivit unui nou briefing publicat recent de European Environment Agency (EEA), investițiile necesare pentru a face aceste sectoare reziliente climatic se ridică la 53–137 miliarde de euro pe an până în 2050, mult peste nivelul actual al finanțărilor angajate.
Cele trei sectoare economice sunt extrem de vulnerabile la schimbările climatice, arată raportul EEA „Making agriculture, energy and transport climate resilient: how much money is required and what will it deliver?”. Dintre acestea, cele mai mari costuri de adaptare sunt necesare pentru sectorul energetic, potrivit raportului consultat de NewsEnergy.
Europa, continentul care se încălzește cel mai rapid
Europa este în prezent continentul care se încălzește cel mai rapid, iar efectele schimbărilor climatice sunt deja vizibile prin intensificarea fenomenelor extreme:
- inundații,
- secete severe,
- valuri de căldură,
- incendii de vegetație.
Între 2021 și 2024, aceste evenimente au generat pierderi economice de aproximativ 40–50 miliarde euro anual, iar în perioada 1980–2024, costurile cumulate au depășit 822 miliarde euro – doar pierderi directe.
„De fapt, anii 2021–2024 se numără printre cei cinci ani cu cele mai mari pierderi economice anuale înregistrate din 1980 până în prezent. Întrucât aceste cifre reflectă doar pierderile directe, costul total real este, în mod cert, mai ridicat. În plus, se estimează că fenomenele meteorologice extreme și evenimentele climatice severe se vor intensifica, ceea ce va genera pierderi economice suplimentare în anii următori”, se arată în raportul EEA.
Cât costă adaptarea sectorului energetic la schimbările climatice
Briefingul EEA „Making agriculture, energy and transport climate resilient: how much money is required and what will it deliver?” arată că nevoile anuale de investiții în adaptare până în 2050 sunt de 53–137 miliarde EUR / an, în funcție de scenariul climatic. Pentru perioada 2051–2100, acestea s-ar putea ridica la 59–173 miliarde EUR / an. Diferențele țin de nivelul viitor al emisiilor globale (scenarii moderate vs. ridicate).
Unde sunt cele mai mari costuri
- Energie – cel mai mare contributor la necesarul total
- Transport – infrastructură vulnerabilă la inundații și caniculă
- Agricultură – expusă direct secetei și extremelor termice
Problema majoră: Finanțările angajate în prezent sunt de doar 15–16 miliarde EUR pe an pentru aceste sectoare, ceea ce lasă un deficit anual de peste 100 miliarde euro.
De ce investițiile în adaptare nu mai pot fi amânate
EEA subliniază că adaptarea climatică nu este doar o cheltuială, ci o investiție strategică, cu beneficii multiple:
- Evitarea pierderilor economice – Costurile prevenite prin adaptare sunt adesea mai mari decât investițiile inițiale.
- Câștiguri economice directe – Adaptarea la riscurile de inundații costiere poate genera 6 euro beneficiu pentru fiecare euro investit (date JRC).
- La nivel global, fiecare dolar investit în adaptare poate aduce peste 10 dolari beneficii în 10 ani (World Resources Institute).
Dublu și triplu dividend al investițiilor în adaptare
-
Conceptul „dublului dividend”: reducerea riscurilor climatice nu doar că protejează oamenii, infrastructura și economiile de daunele generate de impactul schimbărilor climatice (dividendul de adaptare), ci contribuie și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau la creșterea sustenabilității (dividendul de atenuare/mitigare). De exemplu, în cazul soluțiilor bazate pe natură, restaurarea zonelor umede oferă protecție împotriva inundațiilor și, în același timp, stochează carbon (CO₂).
-
Conceptul „triplului dividend”: adaptarea nu înseamnă doar evitarea pierderilor, ci și deblocarea potențialului economic și generarea de beneficii suplimentare pentru dezvoltare.
Exemple de măsuri de adaptare cu beneficii și în reducerea emisiilor:
🌱 Soluții bazate pe natură: restaurarea zonelor umede oferă protecție împotriva inundațiilor și contribuie, în același timp, la stocarea carbonului (CO₂).
🚜 Agricultură rezilientă: îmbunătățirea managementului solului, agro-silvicultura și utilizarea culturilor rezistente la secetă cresc reziliența la episoadele de secetă și valuri de căldură, protejând producția agricolă și veniturile fermierilor. Aceste măsuri sporesc, de asemenea, sechestrarea carbonului și reduc emisiile de gaze cu efect de seră din agricultură.
🚆 Transport și infrastructură durabile: drumurile, podurile și liniile feroviare rezistente la inundații și temperaturi extreme reduc pagubele și evită emisiile asociate reconstrucției. Transportul public electrificat și extins reduce dependența de combustibili fosili. Infrastructura verde și umbrirea urbană contribuie la gestionarea inundațiilor și a stresului termic, reducând totodată consumul de energie. Sistemele inteligente de management al traficului mențin fluxul de circulație în timpul fenomenelor meteo extreme, diminuând congestia și consumul de combustibil.
🏢 Clădiri eficiente energetic și reziliente la climă: modernizarea clădirilor pentru a face față valurilor de căldură sau furtunilor include adesea o izolație mai bună și sisteme de ventilație îmbunătățite. Aceste măsuri reduc consumul de energie și emisiile, protejând în același timp sănătatea și productivitatea.
🔌 Rețele și stocare inteligente: rețelele inteligente utilizează senzori și sisteme avansate de control pentru a optimiza utilizarea energiei în timp real, facilitând integrarea mai mare a surselor regenerabile și sporind reziliența sistemului energetic. Soluțiile de stocare a energiei atenuează variațiile de producție și protejează sistemul împotriva întreruperilor.
Adaptarea climatică, integrată în strategia UE
„Efectele schimbărilor climatice nu trebuie analizate izolat. Ele sunt strâns legate de alte provocări cu care se confruntă Europa, inclusiv securitatea alimentară și competitivitatea economică. Șocuri recente, precum introducerea tarifelor comerciale internaționale și războiul din Ucraina, au amplificat presiunea asupra unor probleme structurale existente de mult timp.
Pentru a răspunde acestor provocări, Comisia Europeană a prezentat în 2025 mai multe documente strategice-cheie, printre care Competitiveness Compass, Clean Industrial Deal, Vision for Agriculture and Food, Affordable Energy Action Plan, Raportul de anticipare strategică „Resilience 2.0” și Strategia pentru Uniunea Europeană a Pregătirii (European Preparedness Union Strategy). Aceasta din urmă acordă o atenție deosebită legăturilor dintre climă și securitate, având ca obiectiv sprijinirea statelor membre și a UE, în ansamblu, pentru a anticipa mai bine și a răspunde mai eficient amenințărilor emergente.
Strategia include 30 de inițiative și un plan de acțiune, cu un accent puternic pe creșterea rezilienței la riscurile climatice și presiunile de mediu. În mod important, documentul mandatează Comisia Europeană să dezvolte un cadru european integrat dedicat rezilienței climatice și managementului riscurilor, menit să consolideze capacitatea de pregătire și reziliența climatică la nivelul întregii Uniuni Europene. Detalii suplimentare sunt așteptate în 2026″, se arată în raportul EEA.
De ce investițiile în adaptare nu mai pot fi amânate
Datele sunt clare: costul inacțiunii este deja mai mare decât costul adaptării. Investițiile în adaptarea climatică a agriculturii, energiei și transporturilor reduc pierderile economice, cresc competitivitatea Europei, întăresc securitatea energetică și alimentară, susțin tranziția verde.
Citește studiul complet pe site-ul EEA.
(Sursa foto: Pixabay.com)
CITEȘTE ȘI:
