În mod inexplicabil, companiile din Ungaria care în decembrie 2017 au rezervat integral capacitatea scoasă la licitație a gazoductului BRUA, de 4,4 miliarde metri cubi, au renunțat la o treime din rezervarea făcută pentru sensul România – Ungaria și complet la cea dinspre Ungaria spre România. Astfel, în acest moment, faza a doua a proiectului BRUA, care prevede extinderea capacității gazoductului de la 1,75 miliarde metri cubi la 4,4 miliarde metri cubi pe an, pentru preluarea producției din Marea Neagră, este nefezabilă economic. În plus, restrângerea capacității rezervate de către unguri ridică semne de întrebare cu privire la intențiile operatorilor din Marea Neagră de a începe producția, în condițiile în care țara vecină s-a arătat extrem de interesată de gazul românesc.
Transgaz și omologul său din Ungaria, compania FGSZ, parte a grupului MOL, vor relua licitația pentru rezervare de capacitate în luna februarie.
„Rezervarea este o condiţie prealabilă pentru a putea demara investiţia în BRUA, faza 2. Doar în baza acelor contracte, care arată interes pentru capacitatea de transport în punctul de interconectare, Transgaz poate trece la implementarea proiectului”, anunța, în martie 2018, operatorul român al sistemului național de transport al gazelor.
În prezent, Transgaz lucrează din plin la realizarea fazei I a proiectului BRUA, care presupune construirea unei conducte cu o capacitate de export de 1,75 miliarde metri cubi pe an. Gazoductul are o lungime de 479 km între Podişor şi Recaş şi include trei staţii de comprimare de-a lungul traseului. Valoarea totală a investiției este de 479 milioane euro, din care UE a acordat o finanțare nerambursabilă de 179 milioane euro.
Proiectul Midia – Sursa: BSOG
- Faza 2 a proiectului BRUA ar costa 68,8 milioane de euro și presupune extinderea pe teritoriul României a capacității de transport gaze naturale de la Recaș la Horia către Ungaria până la 4,4 miliarde mc/an și amplificarea stațiilor de comprimare de la Podișor, Bibești și Jupa. Totodată, se creează posibilitatea preluării gazelor din Marea Neagră în gazoductul BRUA, după ce va fi realizată o altă conductă de 308 kilometri de la Tuzla la Podişor, ale cărei costuri sunt estimate la 298 de milioane de euro.
Decizia finală de investiție în BRUA 2 a fost programată pentru decembrie 2018/februarie 2019 și depinde de rezervarea cu succes a capacității de 4,4 miliarde metri cubi. Într-un comunicat emis astăzi, Transgaz a precizat că „în cadrul Procedurii de Sezon Deschis Angajant RO-HU, s-a oferit capacitatea de transport de 4,4 miliarde metri cubi, rezultatul pozitiv al alocării de capacitate fiind determinant în construirea și asigurarea unei capacități de transport suplimentare celei asigurate de construirea proiectului BRUA faza I, de 1,75 miliarde mc/an”.
Producția offshore, tot mai incertă
Noua licitație pentru capacitatea rămasă disponibilă va avea loc în perioada 5 – 25 februarie 2019. Acesta va fi ultimul test pentru interesul operatorilor din Marea Neagră de a mai începe producția, după ce în ultimul an au fost loviți din plin de reglementările Parlamentului, care au dus la creșterea fiscalității în domeniu și obligativitatea de a tranzacționa pe bursa locală jumătate din producție. Ultima lovitură a venit pe final de an din partea Guvernului, care prin OUG 114/2018 a decis plafonarea prețului gazelor din producția internă la 68 lei/MWh timp de trei ani și introducerea unei noi taxe de 2% tuturor companiilor din domeniu.
Sursa: OMV Petrom
Din cauza haosului legislativ, operatorii din Marea Neagră, în speță consorțiul ExxonMobil – OMV Petrom și compania Black Sea Oil&Gas, au amânat anul trecut decizia finală de investiție până la o dată incertă. Ei au cerut stabilitate fiscală și dreptul de a comercializa gazele așa cum doresc.
Dacă nu se vor prezenta la licitație suficiente companii și capacitatea conductei rămâne nealocată, atunci extinderea gazoductului nu se va mai realiza și singura parte care va mai fi realizată este faza 1. BRUA face parte din proiectul mai amplu denumit „Coridorul vertical”, care presupune crearea unui flux de gaze între Grecia-Bulgaria-România și Ungaria.
Jocul ciudat al ungurilor
Potrivit datelor publicate într-un comunicat comun al Transgaz și FGSZ, analizate de NewsEnergy, doar 65% din capacitatea licitată inițial a conductei BRUA de transport al gazelor dinspre România spre Ungaria mai este rezervată la acest moment, în timp ce dinspre unguri spre țara noastră, capacitatea este zero.
Prevederile regulamentului procedurii de sezon deschis arată că până la data de 14 decembrie 2018 ofertanții câștigători aveau dreptul de a renunța la contract, fără obligația de a motiva această decizie și cu penalizări minime, de 0,003% din valoarea contractului.
- Conform informațiilor care au circulat în piață, câștigătorii din decembrie ar fi fost trei companii din Ungaria, printre care MET și MFGT, deși zece companii au depus atunci oferte, printre care și deținătorii unor perimetre de exploatare din Marea Neagră. De altfel, și premierul ungar Viktor Orban a anunțat, în februarie 2018, că trei companii locale vor importa 4 miliarde de metri cubi din România.
Ungurii au câștigat pentru că au pus pe masă cele mai mari oferte, acestea fiind selectate în ordine descrescătoare, în funcție de valoarea acestora, începând cu cea care a contribuit în măsura cea mai mare la viabilitatea economică a proiectului. Cine și de ce a renunțat la contract nu se cunoaște, informațiile fiind confidențiale.
- Ungaria a mai pus bețe în roate proiectului BRUA, după ce, în iulie 2017, a notificat partea română că prelungirea gazoductului până în Austria, așa cum a fost convenit de toate părțile, inclusiv cu Comisia Europeană, nu mai este fezabilă economic, întrucât poate fi utilizată infrastructura existentă pe ruta Ungaria-Slovacia-Austria, cu costuri mai mici. Interesul Ungariei este ca ea să decidă ce și cât păstrează din gazele care ajung la ea din România, mai degrabă decât să fie o țară de tranzit spre Austria.
Supra-subscriere de 531% în decembrie 2017
Rezervarea pentru conducta BRUA se face pentru o perioadă de 15 ani, din 2022, când se estimează că BRUA 2 va fi gata, până în 2037. În decembrie 2017, când a avut loc prima rundă de licitare, la o capacitate oferită de 4.648.063 kWh/h/an pe direcția România-Ungaria, cererea de capacitate totală a fost de 24.691.482 kWh/h/an, supra-subscrierea fiind de până la 531%.
Pe direcția Ungaria-România, la o capacitate oferită de 3.149.722 kWh/h/an, ofertele totale au indicat supra-subscriere de până la 143% în primul an, cu o cerere de capacitate de 4.490.133 kWh/h/an.
- În urma licitației, Transgaz și FGSZ au reușit să aloce întreaga capacitate disponibilă, însă în mod surprinzător, analizând datele publicate ieri de cei doi operatori de transport, reiese că ofertanții câștigători din decembrie 2017 au renunțat complet la capacitatea de transport rezervată dintre Ungaria spre România și la o treime din capacitatea în sens invers.
BRUA – sursa: Ministerul Economiei
Astfel, în acest moment, după retragerea uneia sau a mai multor oferte, pe direcția fluxului România-Ungaria, capacitatea care a rămas rezervată este de 2.979.570 kWh/h/an (deci doar 64% din capacitatea totală ofertată – n.r.) pentru anul gazier 2022/2023, apoi din 2023/2024 a fost rezervată capacitatea de 3.575.460 kWh/h/an (77% din total – n.r.) până în 2030. Din 2030 este zero.
Pe direcția fluxului Ungaria-România, capacitate rezervată este zero până în 2030, apoi din 2030/2031 este de 111.111 kWh/h/an.
„Pentru Transgaz, testul economic a fost negativ. PVUC (suma de bani aferentă pragului minim acceptabil al testului economic – n.r.) necesar a fost de 1.486.567.710 RON, în timp ce PVUC efectiv aferent capacității incrementale, calculat ca rezultat al alocării de capacitate după exercitarea drepturilor de retragere este de 900.916.186 RON”, precizează compania românească, în raportul comun cu FGSZ.
Și pentru unguri testul economic a ieșit negativ. La cea de-a doua rundă de licitații care va avea loc în luna februarie, pe direcția fluxului România-Ungaria este oferită capacitatea rămasă disponibilă, de 1.668.493 kWh/h/an în anul 2022/2023, apoi capacitatea va fi de 1.072.603 kWh/h/an până în 2030. Din octombrie 2030 până în 2037 crește la 4.648.063 kWh/h/an.
- Pe direcția fluxului Ungaria-România, este oferită întreaga capacitate a conductei de 3.149.722 kWh/h/an până în 2030, apoi de 4.717.243 kWh/h/an până în 2037.
Transgaz mai are nevoie de 585 milioane lei
Dacă testul economic va fi negativ, cei doi operatori vor informa ofertanții cu privire la încheierea procedurii de sezon deschis și încetarea contractelor.
Testul economic pe partea ungară va fi pozitiv dacă PVUC generat din rezervările de capacitate din noua perioadă de depunere a ofertelor va fi de 12.256.245.468 HUF. Pe partea română, testul economic va fi pozitiv dacă PVUC aferent capacității incrementale, generat din rezervările de capacitate din noua perioadă de depunere a ofertelor, va fi de 585.651.524 RON.
Testul economic este considerat pozitiv doar dacă testele economice ale ambilor operatori ai sistemului de transport, de ambele părți ale punctului de interconectare, sunt pozitive.
ARTICOLE SIMILARE:
ANALIZĂ. Securitate energetică sau dependență de Rusia? Trei erori grave ale statului român
