Olanda va înceta extracţia de gaze naturale la zăcământul Groningen până în anul 2030, întrucât exploatarea acestuia provoacă seisme care afectează clădirile din zonă, conform unei decizii anunțate de guvernul olandez. În aceste condiții, poziția României pe harta producătorilor din Europa se va consolida.
Groningen este unul dintre cele mai importante zăcăminte de gaze naturale din Uniunea Europeană și printre cele mai mari zece din lume.
„Vom reduce producţia de gaze la Groningen până la 12 miliarde de metri cubi până în 2022, pentru ca în următorul deceniu să fie redusă la zero”, a declarat premierul olandez Mark Rutte, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Anterior, peste 200 de mari companii olandeze au fost somate de Guvernul olandez ca până în anul 2022 să înceteze să se mai aprovizioneze cu gaze naturale produse la zăcământul Groningen (nordul Olandei), astfel încât producţia la acest zăcământ să poată fi redusă în cel mai scurt timp posibil până la 12 miliarde de metri cubi, de la 21,6 miliarde de metri cubi în prezent.
Regiunea Groningen este frecvent afectată de cutremure produse din cauza găurilor apărute în urma extracţiei gazelor. Chiar dacă sunt de magnitudine mică, aceste cutremure au loc la o adâncime mică şi provoacă numeroase pagube locuinţelor, fermelor şi clădirilor istorice. Astel, deşi din punct de vedere tehnic extracţia gazelor naturale putea să continue cel puţin un sfert de secol, producţia nu se justifică când este vorba de probleme de securitate.
Comparativ, România produce circa 11 miliarde metri cubi, fiind al patrulea producător, ca mărime, din UE, iar după ieșirea Marii Britanii din spațiul comunitar, va ocupa locul al treilea. Dacă zăcămintele din Marea Neagră vor fi puse în exploatare, producția anuală a României va ajunge la circa 20 miliarde metri cubi, potrivit oficialilor din domeniu.
Potrivit unui raport al Comisiei Europene, statele UE au consumat anul trecut 491 miliarde metri cubi de gaze naturale, cu 6% mai mult ca în 2016, cel mai înalt nivel din 2010. Din acest volum, importurile s-au cifrat la circa 360 miliarde metri cubi, factura pentru acestea ridicându-se la 75 miliarde de euro. Producția internă a UE a scăzut cu 3%, până la 128 miliarde metri cubi. Scăderea producției din Olanda a fost parțial contrabalansată de creșterea producției în Danemarca, România și Marea Britanie. Pentru prima dată, Olanda a devenit în 2017 importator net de gaze.
Rusia a rămas principalul furnizor extern al UE, acoperind 43% din importuri, urmată de Norvegia (34%) și importurile de gaze naturale lichefiate (12%). Ucraina a rămas principala rută de transport în UE pentru gazul rusesc, cu 39% din total, în timp ce Nord Stream a acoperit 34%.
