Asociațiile Bankwatch România și 2Celsius au lansat VIAȚA DINCOLO DE CĂRBUNE, primul documentar interactiv despre tranziția principalei regiuni carbonifere din România, județul Gorj, de la o regiune monoindustrială la o economie cu emisii reduse de CO2.
„Structurat pe capitole tematice, documentarul web VIAȚA DINCOLO DE CĂRBUNE prezintă în mod interactiv atât istoria regiunii și rolul economic și identitar al industriei extractive în dezvoltarea acesteia, cât și provocările semnificative sociale, economice, sanitare și de mediu pe care industria continuă să le genereze.
Mai mult decât atât, documentarul pune în lumină potențialul cultural și natural al Gorjului și al comunităților gorjene de a se reinventa, de a se dezvolta ca parte dintr-o economie prietenoasă cu oamenii și cu mediul înconjurător”, menționează cele două asociații, într-un comunicat de presă.
Documentarul web VIAȚA DINCOLO DE CĂRBUNE este disponibil în română și engleză și poate fi accesat, începând de azi, la adresa viatadincolodecarbune.ro. Documentarul a fost realizat cu ajutorul platformei Klynt, iar regia și imaginea sunt semnate de Mihai Stoica, director executiv 2Celsius.
„După 30 de ani de dezindustrializare haotică și tranziție dureroasă, principala regiune carboniferă din România are în fața sa o oportunitate imensă, o infuzie directă de fonduri, idei, inovație, sprijin pentru a dezvolta o economie a viitorului. Iar documentarul web asta ne arată. Este o formă de a recunoaște rolul important al industriei extractive în regiune, dar și de a ridica semne de întrebare cu privire la prețul plătit pentru această dezvoltare. Este o provocare pentru noi toți de a colabora pentru a pune bazele unei economii incluzive, sănătoase, pentru oameni și pentru mediul din care facem parte”, a declarat Eliza Bârnea, coordonatoarea campaniei Tranziție justă, Bankwatch România.
„Este un început, i-am văzut pe oamenii care sunt dispuși să intre în programele de recalificare în zonele aflate în tranziție. Avem nevoie de programe serioase și aduse la zi, nu din economia trecutului. Asta am încercat să transmit și eu, să găsesc optimismul. Problema mare este că oamenii nu mai au încredere că cei care ar trebui să-i susțină în procesul acesta de tranziție sunt de încredere. Totuși, Gorjul are niște resurse extraordinare și un potențial uman remarcabil și sunt sigur că viitorul va arăta mult mai bine pentru Gorj și pentru gorjeni”, a declarat Mihai Stoica, regizorul documentarului.
Web doc-ul VIAȚA DINCOLO DE CĂRBUNE plasează istoric industria cărbunelui din Gorj, prezentând în premieră imagini de arhivă din perioada comunistă și transformările sociale aduse de industrializarea economiei gorjene.
Proiect derulat de Asociația Bankwatch România în parteneriat cu Asociația 2Celsius cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este abordarea și analizarea provocărilor de mediu, economice, sociale și legislative ale tranziției energetice.
Creșterea și declinul industriei miniere
NewsEnergy.ro a urmărit documentarul VIAȚA DINCOLO DE CĂRBUNE și vă prezintă câteva dintre aspectele principale ale acestuia. Structurat în 3 părți, prima parte cuprinde istoria acestui județ bogat în combustibili fosili, în special lignit, a cărui economie se bazează încă puternic pe exploatarea acestor resurse. România are a 9-a cea mai mare rezervă de lignit din UE, producția din Gorj fiind concentrată în trei bazine miniere principale: Rovinari, Jilț și Motru.
„Dezvoltarea industriei energetice având drept combustibil lignitul a început puternic în Gorj în anii 1960, odată cu saltul economic pe care și-l dorea partidul economic la acea vreme și care urmărea independența față de URSS. Pe termen scurt, asta a însemnat un import masiv de forță de muncă pentru construcția termocentralelor și urbanizarea localităților„, se arată în documentar.
De asemenea, se povestește despre cifrele false privind producția care se comunicau conducerii partidului comunist, despre problemele reale pe care le aveau termocentralele și la acea vreme. Apoi, se prezintă detalii despre declinul acestei industrii care a condus la disponibilizări masive de personal, despre gradul ridicat de uzură și condițiile foarte grele de muncă din prezent, care fac total neatractivă meseria de miner.
Captură realizată de newsenergy.ro din documentarul „Viața dincolo de cărbune”
Foarte emoționantă este povestea oamenilor a căror viață a fost dramatic afectată de activitatea complexului. Producătorii au documentat, de exemplu, zgomotul infernal în care trăiesc zi de zi familiile de lângă centrală și pentru care nu s-au luat soluții să fie strămutate, sate fără apă în fântâni pe lângă cariere, poluarea culturilor agricole care le asigură subzistența, oameni deposedați de terenuri și exproprieri care urmează să aibă loc, deși oricum e o activitate care își trăiește ultima suflare (România s-a angajat să renunțe complet la producția de energie din cărbune până în 2032).
Captura foto din documentarul Viața dincolo de cărbune
Comoara uriașă nevalorificată a Gorjului: fondul viu de cultură tradițională rurală
Captura foto din documentarul Viața dincolo de cărbune
Partea a II-a explorează în detaliu cultura încă vie a județului Gorj, unde majoritatea populației (56,3%) încă trăiește la sat:
„Industrializarea rapidă și apariția noilor centre urbane au dus la dispariția unor tradiții și meșteșuguri populare și a amplificat fenomenul de desocializare – oamenii nu au mai simțit că fac parte dintr-o comunitate. Cu toate astea, Gorjul oferă încă un fond viu de cultură tradițională rurală și un patrimoniu vast, reprezentat îndeosebi de cultura sculptării lemnului”. (sursa: documentarul „Viața dincolo de cărbune”)
Acest capitol aduce mai multă lumină asupra oportunităților și ne arată resursele uriașe de care dispune acest județ: turismul (montan, gastronomic, ecumenic etc.), biodiversitatea unică (ex: Parcul Național Defileul Jiului), bogăția de vestigii antice, mănăstiri vechi clasate ca monumente istorice, case fortificate și biserici, arhitectură tradițională etc. – toate însă slab valorificate, din cauza lipsei unei strategii care să integreze toate aceste resurse neprețuite ale Gorjului.
De la cărbune la energie din surse regenerabile și noi meserii
Viața dincolo de cărbune – sursa foto: Bankwatch si 2Celsius
În partea a III-a este analizat potențialul adus de tranziția energetică și oportunitățile de dezvoltare generate de fondurile europene pentru tranziție justă, ce vor fi abundente în următorii ani.
„Potențialul cel mai mare, conform unui studiu realizat recent, este în producția de energie regenerabilă și în reabilitarea termică a clădirilor„. (sursa: documentarul „Viața dincolo de cărbune”)
În ceea ce privește energia fotovoltaică, Gorjul are avantajul natural al unei intensități a radiației solare peste media la nivel național și cea europeană. De asemenea, dispune de infrastructură dezvoltată de transport al energiei și de specialiști energeticieni existenți/recalificabili.
De asemenea, termoizolarea locuințelor ar aduce economii substanțiale unei populații preponderent săracă energetic, unde facturile pentru încălzire iarna reprezintă peste 50% din veniturile unor gospodării. În plus, s-a crea numeroase locuri de muncă în renovări.
„Dacă toate clădirile din Gorj ar fi renovate, s-ar economisi anual echivalentul unei centrale de 150 MW care ar funcționa la capacitate maximă tot anul. Renovările se pot subvenționa din fonduri europene cu până la 100% în regiunile miniere aflate în tranziție.” (sursa: documentarul „Viața dincolo de cărbune”)
Un alt unghi explorat este cel privind cooperarea dintre mediul de afaceri și cel de cercetare care ar putea oferi un avantaj competitiv județului. Exemplele oferite sunt din zona de economie circulară, unde astfel de cooperări au condus la realizarea unor noi materiale de construcție (având în compoziție argilă de Rovinari, cenușă din termocentrală, deșeuri recuperate din construcții), precum și îngrășăminte pe bază de lignit îmbogățit cu fosfor, azot și potasiu pentru fertilizarea terenurilor.
Nu în ultimul rând, vechii angajați ai minelor de cărbune și termocentralelor (mineri, lăcătuși, electricieni etc.) au abilități tehnice foarte căutate în prezent pe piața muncii, precum și oportunități de reconversie profesională (de exemplu, în tehnicieni în sectorul fotovoltaic și eolian).
- Documentarul integral poate fi urmărit pe: viatadincolodecarbune.ro
Despre Bankwatch România
Bankwatch România este o asociație înființată în 2012, al cărei scop este de a preveni impactul negativ de mediu și social al proiectelor publice și private și de a promova alternative durabile și participarea publicului la luarea deciziilor. Domeniul principal de activitate al asociației este reducerea poluării în sectorul energetic, cu accent pe reducerea utilizării combustibililor fosili.
Despre 2Celsius
2Celsius este o organzație non-guvernamentală cu profil de mediu, înființată în 2010, care militează pentru îmbunătățirea politicilor de energie și a politicilor climatice la nivel național și european. 2Celsius este membră a celor mai mari rețele europene de mediu, printre care Transport&Environment, European Environmental Bureau și CAN Europe.
Despre Programul Active Citizens Fund România
Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro.
(SURSA FOTO: Bankwatch România si 2Celsius)
ARTICOLE SIMILARE:
Tranziția rurală. Cum unim cele două Românii, cea urbană și cea de la sate, pe drumul spre net-zero?
