Schema de plafonare a fost gândită ca o soluție temporară, pentru o perioadă dificilă, dar în prezent nu se mai justifică, iar o nouă prelungire, în condițiile în care statul e obligat acum să taie cheltuieli și să crească taxe pentru a reduce deficitul bugetar, ar fi generat riscuri foarte mari, a declarat, pentru AGERPRES, Volker Raffel, președintele Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) și CEO al E.ON România.
Acesta a precizat că de la 1 iulie se va trece la un sistem în care sprijinul financiar va fi acordat doar acelor clienți care au într-adevăr nevoie de ajutor.
„Și știm cu toții că există clienți care au nevoie de sprijin. Acesta este unul dintre cele mai importante roluri ale statului. Dar nu am înțeles niciodată de ce statul plătește bani publici pentru a face energia artificial mai ieftină pentru toți clienții. Sprijinul trebuie să ajungă la cei vulnerabili, nu la vilele de vacanță. Din păcate, până la 1 iulie, pe lângă cei care au cu adevărat nevoie de sprijin, plafonarea a însemnat bani publici cheltuiți inclusiv pentru cei care nu au nevoie de ajutor: oameni cu venituri mari, firme, vile de vacanță. Trebuie spus clar: revenim la normalitate.
Schema de plafonare a fost gândită ca o soluție temporară, pentru o perioadă dificilă, dar a tot fost prelungită, iar azi nu se mai justifică. O nouă prelungire a schemei, în condițiile în care statul e obligat acum să taie cheltuieli și să crească taxe pentru a reduce deficitul bugetar, ar fi generat riscuri foarte mari. Pentru că, deși nu plăteau diferența direct prin factură, până la urmă consumatorii o plătesc prin taxe și impozite mărite. Și, de asemenea, statul este un rău-platnic către furnizori, iar aceștia nu se mai pot împrumuta pentru a suporta diferența dintre prețul real și cel plafonat”, a explicat Volker Raffel.
Plafonarea a ținut artificial prețurile mult sub cele reale
Oficialul ACUE a subliniat că plafonarea a ținut artificial prețurile mult sub cele reale și, de acum, factura va reflecta costurile reale de producție, transport și distribuție plus taxele către stat.
„De acum, fiecare vede în factură costul real și plătește direct, fără ajutor generalizat. Prețul nostru din iulie este același cu cel din iunie. Plafonarea a ținut artificial prețurile mult sub cele reale. De exemplu, furnizorii au cumpărat energie cu peste 600 lei/MWh, dar au vândut-o cu 150 lei/MWh și au așteptat luni de zile ca statul să le plătească diferența. Si încă mai au de primit o mare parte din sumele restante. A devenit evident ca acest lucru nu mai poate continua”, a spus Volker Raffel.
El a menționat că furnizorii nu controlează aceste costuri, ci doar le colectează prin factură, care va arăta cât costă în mod real energia pe care o primesc clienții.
Acesta a admis că, într-adevăr, consumatorii cu venituri mici se tem de o creștere a facturilor, însă pentru consumatorii vulnerabili statul va interveni cu vouchere sau alte forme de sprijin.
De ce România are printre cele mai mari prețuri la energia electrică din Europa
Președintele ACUE a mai explicat că, în opinia sa, sunt patru motive pentru care România are printre cele mai mari prețuri la energia electrică din Europa.
Cele patru motive principale sunt: contextul internațional – crizele au scumpit gazul și energia; faptul că România nu a construit suficiente centrale noi, iar supracapacitățile rezultate din scăderea consumului industrial începând cu anii ’90 au dispărut; faptul că nu suntem suficient de conectați la rețeaua europeană de energie, iar asta înseamnă costuri mai mari (dacă nu avem suficiente legături, suntem „izolați” și trebuie să ne bazăm doar pe ce producem noi în țară, chiar dacă este mai scump); faptul că e nevoie urgentă de investiții în rețele moderne, în distribuție, pentru a prelua mai bine energia pe care prosumatorii doresc să o injecteze, dar autoritatea de reglementare încă nu creează cadrul legislativ necesar pentru ca acest lucru să se întâmple.
Soluția pe termen lung ar fi investiții în centrale noi, rețele moderne și surse regenerabile, care sunt recompensate conform valorii lor juste, deoarece fără investiții nu vom avea facturi mai mici.
Lipsă de lichiditate pe piața angro de energie
Președintele ACUE susține că este nevoie ca autoritățile să dezvolte un plan pentru crearea unei „piețe cu adevărat liberă și funcțională”, arătând că pe piața angro de energie există încă o lipsă de lichiditate și punctând că în multe alte țări pot fi cumpărate cantități pentru anii 2027, 2028, în timp ce în România nu se știe prețul energiei electrice pentru lunile de vară din 2025.
„Trebuie să avem o propunere concretă din partea Consiliului Concurenței, din partea ANRE, a Ministerului Energiei, să avem un plan clar cum ajungem la o piață cu adevărat liberă și funcțională. Este nevoie să vină și producători în piață, să ofere cantități semnificative, nu doar câțiva MW. Dacă asta se întâmplă astăzi, înseamnă că noi vom ști la ce preț să cumpărăm energie electrică sau gaze naturale pentru o perioadă după plafonare. Și dacă știm asta, putem să comunicăm prețurile pentru clienții noștri”, a spus Raffel.
El a menționat că este nevoie de mai multă claritate și ofertă pe piața angro.
„Furnizorii și clienții trebuie să știe din timp cât costă energia, pentru a-și putea planifica cheltuielile. Statul și autoritățile trebuie să stimuleze producătorii să vândă mai devreme și transparent și să dezvolte piețe mult mai eficiente. (…) Sunt încrezător că, după ce emoțiile stârnite de revenirea la piața liberă se vor mai risipi și lucrurile se vor așeza, oamenii vor vedea clar ce primesc pentru banii lor: energie, soluții moderne, aplicații care ușurează viața”, a conchis președintele ACUE.
Citiți interviul complet pe AGERPRES.
