Guvernul pregătește un nou pachet de măsuri pentru a limita creșterea prețurilor la carburanți, în contextul crizei petroliere generate de tensiunile din Orientul Mijlociu. Un proiect de Ordonanță de Urgență publicat aseară prevede reducerea accizei la motorină cu 0,3 lei/litru și introducerea unei contribuții de solidaritate pentru veniturile excepționale din sectorul petrolier.
Impactul bugetar estimat al reducerii accizei este de aproximativ 0,61 miliarde lei, în timp ce veniturile din contribuția de solidaritate sunt estimate între 0,07 și 0,65 miliarde lei, în funcție de evoluția prețului petrolului.
”Decizia grupului de lucru urmează să fie implementată printr-o Ordonanță de urgență ce va fi adoptată într-o ședință extraordinară a Guvernului, cel mai probabil vineri. Măsura decisă joi se adaugă celor cuprinse în Ordonanța nr.19/2026, care deja a dus la o reducere sensibilă a prețului motorinei la cele mai multe benzinării. Eficiența măsurilor aflate în vigoare va fi evaluată periodic pentru a stabili dacă este nevoie să fie modificate”, conform MFP.
Reducere de acciză pentru a tempera prețurile la pompă
Potrivit proiectului publicat de Ministerul Finanțelor, acciza la motorina standard va fi redusă temporar cu 0,3 lei/litru, pe durata stării de criză de pe piața țițeiului și produselor petroliere.
Măsura vizează:
- limitarea creșterii prețurilor la carburanți
- reducerea presiunilor inflaționiste
- stabilizarea costurilor de transport și distribuție
Autoritățile avertizează că, în lipsa unei intervenții rapide, scumpirile s-ar putea transmite în întreaga economie, afectând lanțurile de aprovizionare și sectoarele dependente de transport.
NEWSENERGY EXPLAINER: Cum se formează prețul la pompă și ce efect ar putea avea reducerea accizei
Reducerea accizei cu 0,3 lei/litru ar putea duce la o scădere similară a prețului la pompă, însă impactul final depinde de evoluția cotațiilor internaționale și de modul în care operatorii transferă această reducere către consumatori. În condițiile unei creșteri a petrolului cu 5–10 dolari/baril, efectul reducerii accizei poate fi rapid anulat. În acest context, măsura are mai degrabă rolul de a tempera creșterile de preț decât de a le inversa.
În prezent, acciza la motorină este de aproximativ 2,80 lei/litru, iar cea la benzină este de 3,06 lei/litru, niveluri care reprezintă una dintre componentele majore ale prețului final plătit de consumatori.
DE REȚINUT:
- acciza este o taxă fixă per litru (nu procent)
- peste acciză se aplică și TVA (21%)
- în total, taxele (accize + TVA) ajung la circa 50% din prețul final
Taxă de solidaritate pentru veniturile excepționale
Proiectul introduce o contribuție de solidaritate aplicabilă operatorilor care exploatează sau procesează țiței extras din România, în situația în care cotația medie a petrolului Brent depășește pragul de 70 dolari/baril.
Mecanismul este progresiv:
- de la 1,5% pentru prețuri ușor peste prag
- până la 9,9% pentru niveluri de peste 140 dolari/baril
Pentru țițeiul vândut neprelucrat, contribuția poate ajunge la 60% din veniturile generate peste pragul de referință.
De ce pragul de 70 dolari/baril
Autoritățile explică faptul că acest nivel marchează punctul în care veniturile depășesc semnificativ costurile de producție.
Costuri estimate:
- 25–40 dolari/baril (onshore)
- 35–55 dolari/baril (offshore)
La 70 dolari/baril:
- producția rămâne profitabilă
- marjele sunt considerate „normale”
- taxarea intervine doar pentru câștiguri excepționale
„Pragul de 70 dolari/baril reprezintă nivelul de la care veniturile operatorilor care prelucrează țiței din producția națională depășesc semnificativ costurile de producție și marjele normale de rafinare, generând un surplus care poate fi calificat drept venit excepțional. Alegerea acestui prag se bazează, pe de o parte, pe costul de producție al țițeiului din surse românești. Costul complet de producție (lifting cost plus costuri de amortizare, transport, reabilitare ecologică și redevențe) se situează, conform datelor sectoriale, în intervalul 25-40 dolari/baril pentru zăcămintele terestre și 35-55 dolari/baril pentru cele offshore. La un preț Brent de 70 dolari/baril, chiar și cel mai costisitor segment al producției rămâne profitabil, cu o marjă de 15-35 dolari/baril”, explică inițiatorii proiectului în documentul citat de Agerpres.
De asemenea, în ceea ce privește marjele tipice de rafinare (crack spread) pentru rafinăriile din Europa Centrală și de Est, acestea se situează în intervalul 5-15 dolari/baril în condiții normale de piață. La un preț Brent de 70 dolari/baril, marja combinată producție plus rafinare permite recuperarea integrală a costurilor și obținerea unui profit rezonabil, fără aplicarea contribuției.
Potrivit sursei citate, prețul mediu Brent al țițeiului în perioada 2015-2024 a fost de aproximativ 65 dolari/baril. Pragul de 70 dolari/baril se situează ușor deasupra acestei medii pe termen lung, semnalând că activarea contribuției intervine doar când piața depășește nivelul considerat normal, nu când operează în parametri obișnuiți.
Măsură temporară, legată de criza petrolieră
Contribuția de solidaritate se va aplica exclusiv în perioada 2 aprilie – 30 iunie 2026, cât este declarată starea de criză pe piața petrolului.
Taxa va fi calculată și plătită lunar, în funcție de prețul mediu al petrolului Brent.
Context: presiune pe piața carburanților
Măsurile vin în contextul:
- instabilității geopolitice din Orientul Mijlociu
- creșterii rapide a prețurilor la petrol
- dependenței ridicate de importuri.
România consumă anual aproximativ:
- 8 milioane tone de carburanți auto
- dintre care motorina reprezintă cea mai mare pondere – aprox. 6,6 milioane tone (Sursa: INS, 2023).
Alte măsuri: control asupra prețurilor și pieței
Guvernul analizează și limitarea actualizării prețurilor la pompă la o singură modificare pe zi.
Autoritățile susțin că măsura nu intervine direct în mecanismul de formare a prețurilor, ci vizează redistribuirea parțială a veniturilor excepționale generate în contextul crizei.
Obiectivul declarat: protejarea populației, menținerea stabilității economice, evitarea efectelor în lanț asupra inflației, mai scrie Agerpres. Detalii, AICI.
UE avertizează că prețurile petrolului și gazelor nu vor reveni rapid la normal, chiar dacă războiul din Iran se încheie.
Dan Jørgensen, comisarul european pentru energie și locuințe – © Comisia Europeană
Pe 31 martie, Comisia Europeană a îndemnat statele membre ale Uniunii Europene să se pregătească pentru „perturbări prelungite” pe piața energetică.
De la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, pe 28 februarie, prețurile de referință la gaze au crescut cu peste 70% în Europa și cu 60% pentru petrol.
În termeni financiari, 30 de zile de conflict au adăugat 14 miliarde de euro la factura Uniunii pentru importurile de combustibili fosili, a declarat comisarul pentru energie, la reuniunea informală cu miniștrii energiei din UE.
„Ceea ce consider extrem de important este să spun cât se poate de clar că, chiar dacă pacea ar veni mâine, tot nu vom reveni la normal într-un viitor previzibil”, a declarat Dan Jørgensen în cadrul unei conferințe de presă, după o reuniune a miniștrilor energiei din UE, potrivit Euronews.com.
Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, a subliniat că, deși UE nu se confruntă în prezent cu lipsuri imediate de petrol și gaze, apar presiuni tot mai mari pe aprovizionarea cu motorină și combustibil pentru aviație. În paralel, constrângerile în creștere de pe piețele globale de gaze contribuie la scumpirea energiei electrice.
Acesta a mai spus că Executivul european pregătește un set de măsuri pentru protejarea populației vulnerabile și a afacerilor.
„Setul de măsuri” aflat în pregătire va fi prezentat „în curând” și va include soluții pentru a facilita separarea prețurilor gazelor de cele ale energiei electrice. Este luată în calcul și reducerea taxelor la electricitate, așa cum a sugerat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Jørgensen a declarat că, deși nu se așteaptă la o repetare a crizei gazelor naturale din 2022, când companiile au obținut profituri semnificative pe fondul creșterii prețurilor, o taxă excepțională („windfall tax”) asupra acestor companii „rămâne o posibilitate”, mai scrie Euronews.com.
Dincolo de scumpirea carburanților auto, prețurile combustibilului pentru aviație au crescut mai mult decât dublu în ultimele săptămâni, pe fondul războiului în curs din Iran. Companiile aeriene au reacționat prin majorarea tarifelor și introducerea unor suprataxe temporare, relatează Euronews.com.
(Sursa foto: Freepik.com)
CITEȘTE ȘI:
Comisia Europeană avertizează asupra unor perturbări prelungite pe piața energetică
