Skip to main content

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a avut aseară, la ceremonia de deschidere a Președinției române a Consiliului Uniunii Europene ce a avut loc la Ateneul Român, un discurs memorabil, în care a recomandat autorităților de la București să lucreze pentru apărarea intereselor Europei. Pe toți românii i-a îndemnat să apere fundamentele civilizației politice, precum libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viața publică, statul de drept și constituția, cu aceeași hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat patru penalty-uri la rând, în finala Cupei campionilor europeni la fotbal de la Sevilla din 1986.

Discursul oficialului polonez a fost ținut integral în limba română, făcând referiri la simboluri ale culturii românești, precum George Enescu, Nichita Stănescu, Emil Cioran, Tristan Tzara, Eugen Ionescu, dar și la sportivi de marcă la nivel mondial ca Nadia Comăneci și Simona Halep.

  • Iată, redat integral, discursul președintelui Consiliului European, Donald Tusk:

„Sunt foarte mândru și fericit că voi conduce, împreună cu dumneavoastră, afacerile noastre europene comune în acest semestru al primei președinții române a Consiliului Uniunii Europene. Sunt convins că, în aceste șase luni, veți interpreta cu energie și înțelepciune o adevărată Rapsodie română. Sunt sigur că președinția dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească și de europeană ca muzica lui George Enescu. Și nu o spun doar pentru că ne aflăm la Ateneu în această seară.  O spun pentru că știu cât de rezistentă și de creativă este națiunea română. Cred că, sub bagheta dumneavoastră, orchestra va găsi sunetul potrivit și că veți face tot ce vă stă în putință pentru a lucra ca o echipă pentru apărarea intereselor Europei.

Veți fi gazdele Europei și sunt convins că veți acționa în spiritul proverbului: Omul sfințește locul. Am încredere, de asemenea, că veți acorda importanța necesară respectării regulilor. În această lume în transformare rapidă, în care viitorul ne va surprinde zi de zi, respectarea regulilor și atașamentul față de principii vor juca un rol esențial. După cum spunea Nichita Stănescu într-o frumoasă poezie:

Se apropie viitorul, se aude, se vede

Gândurile pe care le trimit spre el

se-ntorc mai repede ca altădată.

Și-mi trec scântei șuierând în viteză

prin suflet, vestindu-l întruna.

În mare măsură, depinde acum de România dacă și în ce fel Europa va depăși provocările viitorului. Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau un avertisment sever. La reuniunea informală de la Sibiu a Consiliului European va fi în joc concepția noastră comună în privința viitorului Europei.

Celor care își imaginează că în Uniunea Europeană e un semn de putere să acționezi în afara regulilor convenite și să găsești scurtături , le spun că se înșală. Este un semn de slăbiciune. Celor care fac eforturi pentru a apăra valorile europene, libertatea și drepturile noastre, le spun: continuați lupta!

Nu uitați că provocări vor exista întotdeauna și că uneori, după cum spunea Mircea Eliade: Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric. Și amintiți-vă și de aceste vorbe ale lui Andrei Pleșu: Toate obstacolele ne par ziduri. Problema e să le tratăm drept oglinzi sau ferestre.

România are puterea de a fascina și de a încânta. În familia mea, prima mașină a fost Dacia o mie trei sute (1300) a socrului meu. Întâmplarea face că, astăzi, socrul fiului meu conduce și el o Dacie Duster. Totuși, mai mult decât mașinile românești mă fascinează intelectualii și sportivii români.

Mircea Eliade, pe care l-am citat mai devreme, Emil Cioran, dadaistul Tristan Tzara, Eugen Ionescu sunt toți eroi ai imaginației mele. La fel ca sportivii de seama Nadiei Comăneci și a Simonei Halep, care încântă publicul din întreaga lume. Dar episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei campionilor europeni la fotbal de la Sevilla, din o mie nouă sute optzeci și șase (1986), când Steaua București a învins Barcelona.

Și aș vrea să fac un apel la toți românii, să apere, în România și în Europa, fundamentele civilizației noastre politice: libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viața publică, statul de drept și constituția. Să le apere cu aceeași hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci, și mie mi s-a părut imposibil! Dar el a reușit. Și voi veți reuși. Pe această cale, vă asigur de tot sprijinul meu”.

România, un mandat cu emoții

România a preluat oficial, joi seară, președinția Consiliului Uniunii Europene, un mandat de șase luni în timpul căruia pe masa negocierilor se vor afla dosare extrem de sensibile, inclusiv Brexit-ul. Au rostit discursuri președintele României, Klaus Iohannis, premierul Viorica Dăncilă, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, vicepreședintele Camerei Deputaților, Florin Iordache, președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, președintele Consiliului European, Donald Tusk, precum și președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker.

Preluarea acestui rol de către România are loc într-un context în care liderii politici de la București au luat o serie de măsuri criticate de oficiali de la Bruxelles, considerate a fi împotriva statului de drept și a democrației. De asemenea, Guvernul a aprobat, la finalul anului trecut, măsuri care afectează sectorul energetic local, îndepărtându-l de principiile pieței libere.

Publicații prestigioase internaționale au criticat, la începutul acestui an, corupția din România.

Sursa foto: www.romania2019.eu