Reducerea cererii cauzate de criză, în combinație cu finanțarea oferită de Pactul Ecologic European oferă o bună șansă de a elimina progresiv lignitul fără un impact mai amplu asupra prețurilor. Aceasta este una dintre recomandările cuprinse în raportul Accelerated lignite exit in Bulgaria, Romania and Greece, realizat de un colectiv internațional care a inclus think-tank-ul Energy Policy Group (EPG). De asemenea, raportul arată că pierderile sunt reduse la minimum în scenariul cu eliminarea progresivă accelerată a lignitului.
Conform rezultatelor modelării cantitative, majoritatea centralelor pe lignit și cărbune din România vor fi scoase din funcțiune din considerente financiare în următorii ani. Cu toate acestea, este posibil și un calendar de eliminare progresivă accelerată.
„Întrebarea esențială pentru decidenții români pe termen mediu (respectiv 2025) este cum se poate susține o eliminare progresivă a cărbunelui și a lignitului, cât mai rapid posibil, asigurând în același timp securitatea aprovizionării, adecvanța sistemului și un preț acceptabil al energiei electrice”, se arată în sumarul executiv al raportului.
Pierderile economice anuale ale centralelor pe lignit sunt mai mari dacă eliminarea progresivă se face mai târziu, iar pierderile cumulate sunt și mai mari. Eliminarea progresivă timpurie poate reduce pierderile cumulate pe măsură ce unele centrale neprofitabile sunt închise, iar nivelurile de utilizare (și, prin urmare, profitabilitatea) centralelor rămase cresc.
„Faptul că pierderile sunt reduse la minimum în scenariul cu eliminarea progresivă cea mai rapidă a lignitului transmite un mesaj clar către decidenți: cele mai mici pierderi se obțin în scenariile cele mai ambițioase de eliminare progresivă. Investițiile necesare pentru a respecta noile cerințe ale Directivei Emisiilor Industriale (DEI) vor eroda și mai mult viabilitatea termocentralelor pe lignit și cărbune”, mai arată EPG.
Termocentralele care deja și-au recuperat costurile inițiale de investiții și trebuie să își recupereze doar costurile de operare și mentenanță au nevoie de rate de utilizare de cel puțin 50% pentru a funcționa fără pierderi.
Modelarea arată că centralele pe lignit din Grecia și România funcționează la rate de utilizare foarte reduse, ceea ce înseamnă că nu sunt viabile economic.
Iată, mai jos, alte câteva date din sumarul executiv al raportului:
Eliminarea progresivă a centralelor pe lignit ar permite guvernelor să reducă sprijinul financiar pentru termocentrale și să utilizeze aceste venituri pentru a investi în energie regenerabilă, eficiență energetică sau pentru protecția consumatorilor vulnerabili.
Informațiile privind nivelurile actuale ale subvențiilor de stat nu sunt pe deplin disponibile, dar sunt estimate la 450 de milioane EUR în Bulgaria, la aproape 900 de milioane EUR în Grecia și la 200 milioane EUR în România, anual.
- Capacitățile de gaz natural existente și planificate în prezent pot înlocui într-o anumită măsură capacitățile pe lignit la care se renunță
- Analiza impactului economic din regiunile carbonifere arată că se pot pierde aproximativ 84.000 de locuri de muncă în sectorul cărbunelui și alte sectoare afectate indirect de eliminarea progresivă în cele trei țări. Prin urmare, trebuie să fie instituite măsuri pentru stimularea economiilor regionale și măsuri pentru protejarea, recalificarea și sprijinirea angajaților disponibilizați ca urmare a retragerii progresive.
- Analiza arată, de asemenea, că în aceste regiuni va fi nevoie de sprijin financiar, incluzând, dar nu limitat la, investiții de aproximativ 3,7 miliarde EUR pentru a compensa impactul negativ asupra valorii adăugate brute (VAB) rezultate în urma eliminării progresive a cărbunelui din cele trei țări. România ar avea nevoie de 700 milioane de euro, pentru a compensa pierderea joburilor directe și indirecte, dar și pentru investiții în dezvoltarea economică regională.
O parte din aceste sume vor fi necesare în formă de granturi, în timp ce investiții productive pot fi realizate prin împrumuturi și alte instrumente financiare. Guvernele trebuie să se concentreze pe conceperea de strategii și punerea în aplicare a politicilor pentru o tranziție justă.
Impactul asupra prețurilor la energie electrică
Pe de altă parte, cele mai ambițioase scenarii de eliminare progresivă sunt asociate cu cele mai mari și mai abrupte creșteri ale prețurilor angro la energie electrică, ceea ce poate, în schimb, să ducă la anumite provocări privind nivelul de acceptare publică.
Impactul asupra prețului angro al unei retrageri progresive mai timpurii poate fi semnificativ, fie și doar temporar. Creșterea de preț se încadrează în intervalul 12-23 EUR/MWh, în funcție de viteza procesului de eliminare progresivă și în funcție de țară; acest efect se resimte timp de câțiva ani. Acesta este unul dintre costurile cele mai semnificative ale eliminării progresive timpurii.
Impactul asupra prețurilor poate fi redus semnificativ dacă se ține sub control creșterea cererii, prin măsuri de eficiență energetică.
- Pe lângă reducerea creșterii cererii de energie electrică, factorii de decizie pot reduce creșterea temporară a prețurilor angro prin implementarea unei instalări mai agresive a surselor regenerabile de energie (SRE).
Trebuie menționat, totuși, că, datorită cuplării piețelor dintre România și Ungaria, Slovacia și Cehia, aceste creșteri ar fi mai puțin dramatice decât în cazul Bulgariei și Greciei. În plus, modelarea arată că această creștere poate fi redusă la minimum și printr-o mai profundă integrare a SRE în mixul de electricitate.
Astfel de măsuri politice care vizează crearea unui mediu mai favorabil pentru SRE, alături de investițiile planificate în noi centrale pe gaz reprezintă pilonii măsurilor pe care autoritățile române trebuie să le ia pentru eliminarea progresivă a cărbunelui, asigurând în același timp securitatea aprovizionării și prețuri angro acceptabile la energia electrică.
Între timp, trebuie acordată atenție îmbunătățirii interconexiunilor, liniilor de transmisie și distribuție, managementului cererii de energie (demand side management), tehnologiilor de stocare și cuplare sectorială, precum și unui design adecvat de piață. În cazul României, în raport se mai estimează că va fi în poziția de importator net de electricitate în următoarea decadă.
Găsiți mai multe detalii privind recomandările de politici publice, precum și raportul complet pe site-ul EPG.
Datele în timp real ale Transelectrica arată că centralele pe cărbune funcționează în acest moment cu 705 MW, asigurând 12% din producția totală la nivel național. Diferența până la consumul de peste 6.300 MW este acoperită de importuri.
ARTICOLE SIMILARE:
Prețul gazelor naturale în România ar putea atinge nivelul din 2008 / GRAFIC evoluție preț
Analiză EPG: Amânarea plății utilităților, o idee bună, care riscă să dea greș