Ministerul Dezvoltării este pe punctul de a aproba o metodologie de calcul a performanței energetice a clădirilor (Mc001) care explică clar, pentru fiecare tip de clădire în parte, cum se calculează standardele nZEB, a declarat Radu Dudău, director Energy Policy Group (EPG) și coordonator al proiectului România Eficientă.
„E ceva important, pentru că ieșim dintr-o anumită zonă de ambiguitate, în care pe de o parte legea impunea niște obligații, pe de altă parte nu era clar la nivel de detaliu ce aveau de făcut dezvoltatorii și constructorii”, a afirmat Radu Dudău.
Potrivit acestuia, pe piață va exista și un sistem software integrat care să îi ajute proiectanți să calculeze repede ce au de făcut.
Standarul nZEB, obligatoriu pentru toate clădirile noi și renovările majore
Radu Dudău, director EPG – sursa: EPG
Iată ce a mai explicat Radu Dudău, în cadrul ZF Power:
„Standardul nZEB (clădiri cu consum energetic aproape zero) a fost introdus în legislația europeană încă din 2010. Directiva privind performanța energetică a clădirilor a stabilit atunci ca termen anul 2020, începând cu care toate clădirile noi urmau să fie realizate la acest standard.
Conform legislației adoptate în România, înțelegem prin nZEB clădiri cu performanță energetică foarte ridicată, deci cu un consum de energie primară foarte scăzut. Din necesarul de consum energetic în clădire, cel puțin 30% urmează a fi asigurat din surse regenerabile de energie de la fața locului sau de la o distanță de nu mai mult de 30 km de la locația clădirii.
- Acest standard a devenit obligatoriu pentru toate clădirile noi începând cu 1 ianuarie 2021 și este, de asemenea, obligatoriu pentru toate renovările majore. Renovarea majoră este definită tot prin legea 372/2005, actualizată în 2020, privind performanța energetică a clădirilor, ca fiind acea intervenție la nivelul unei clădiri care depășește ca valoare 25% din valoarea fiscală a clădirii.
Concret, vorbim de o serie întreagă de intervenții în cazul renovărilor, care înseamnă, de exemplu, sisteme de termoizolare avansate, ferestre cu proprietăți de termoizolare mult mai performante, sisteme economice de iluminare, instalații de încălzire, aerisire, ventilație, care să asigure o scădere semnificativă a consumului de energie pe metru pătrat ori an, până în zona de 50 kWh/m2/an. Pornim de la un nivel actual de circa 180-400 KWh/mp/an, în funcție de tipul clădirilor din România”, a explicat directorul EPG.
Avantajele unei clădiri nZEB
Sursa foto: Pixabay
El a adăugat că, bineînțeles, aceste „standarde mai pretențioase vor împinge în sus nota de plată. Totuși, prin performanța energetică mult îmbunătățită, recuperarea acestor costuri se realizează rapid, prin facturi mult diminuate la consumul de energie. Nu mai vorbim de celelalte avantaje enorme care se obțin, și anume: o calitate mult mai bună a iluminatului, a aerului interior, cu efecte incomparabil mai bune în ceea ce privește sănătatea publică sau dispoziția psihologică. Sunt studii care arată aceste lucruri, de exemplu că impactul pozitiv asupra elevului într-o astfel de școală asupra rezultatelor la învățătură este considerabil.
Noi, la EPG, derulăm un program extrem de important denumit „România Eficientă”, prin care dorim să renovăm la standarde NZEB, conform legislației în vigoare, un număr de școli publice din România. Avem, în momentul de față, un proiect pilot – o clădire a unui liceu din Ploiești, care urmează să intre într-o astfel de renovare majoră.
Probabil vom fi printre primii, dacă nu primii din România, care vom finaliza în acest an o renovare majoră a unei școli publice la standarde NZEB. Vom putea atunci să punem la dispoziția autorităților publice interesate atât proiectul tehnic de execuție, cât și date despre costuri despre și soluții.
Aș vrea să clarific: scade factura pentru că vei plăti mult mai puțin pentru consumul de energie electrică și termică, deci îți vei amortiza relativ rapid acest surplus de cost la achiziție sau închiriere. Poate trebuie menționat și faptul că, din perspectiva cumpărătorului interesat de o locuință de acest tip, sistemul bancar începe să pună la dispoziție linii de credit – inclusiv credit imobiliar și credit ipotecar – dedicate, cu rate mai mici de dobândă. Așadar, iată că vor fi și o serie de condiții financiare mai avantajoase.
Noi suntem încă în stadiul în care aceste proiecte ale clădirilor NZEB sunt la început. Provocarea pe care o avem la nivel național este de a pune în aplicare strategia de renovare pe termen lung (SRTL) până în 2030 și până în 2050, de a renova practic trei sferturi din fondul național de clădiri, care au în momentul de față un nivel foarte scăzut de performanță energetică. Costurile de investiții vor fi enorme. Doar până în 2030, această strategie de renovare aprobată la sfârșitul anului trecut de către Guvernul României menționează un necesar de circa 13 miliarde de euro în investiții.
Să nu încărcăm inutil nota de plată
Renovare cladiri – sursa: Pixabay
Sectorul public, chiar dacă vorbim de bani europeni disponibili într-o măsură fără precedent, nu poate să susțină de unul singur o astfel de investiție. Trebuie neapărat să învățăm să optimizăm aceste costuri”, a spus Radu Dudău.
El a adăugat că legislația românească privind standardele nZEB în acest moment prevăd obligativitatea ca, pe lângă toate sistemele extrem de performante de termoizolare, încălzire, iluminat, aerisire, ventilație ș.a.m.d., să fie montate și sisteme descentralizate regenerabile.
„Eu observ că avem aproape în toate localitățile din România furnizori de energie electrică care oferă în acest moment contracte 100% de energie electrică regenerabilă. Nu mi se pare oportun ca în România să impunem niște cerințe metodologice pentru NZEB care încarcă inutil nota de plată. Trebuie să ne limităm la acele intervenții metodologice care asigură obținerea unei performanțe energetice ridicate, nu să impunem strat după strat de tehnologie, indiferent de costuri, indiferent de cât este de mare nota de plată.
Deci aceasta este preocuparea, ca nu cumva să ajungem să impunem niște standarde prea costisitoare pentru a fi cu adevărat replicate la nivel național, la dimensiunile de care avem nevoie. Ca să fie clar: îmi exprim această rezervă fiind, în același timp, un mare promotor al investițiilor în surse regenerabile de energie, inclusiv descentralizat – de tipul panourilor fotovoltaice pe acoperiș. Dar nu este justificat să direcționăm practic totalitatea susținerii financiare publice pentru panouri fotovoltaice pe acoperiș, prin programul de susținere a prosumatorilor, către intervențiile de renovare aprofundată, respectiv către clădirile noi nZEB. Cele două linii de suport public trebuie menținute separat”, a subliniat directorul EPG.
Trebuie să rezolvăm restanțe care țin de reglementare
Radu Dudău a adăugat că e foarte important ca pe de o parte statul, administrația, să își întărească capacitatea de a absorbi fonduri europene și pentru aceasta trebuie să rezolvăm o serie întreagă de restanțe care țin de reglementare.
„De exemplu, noi nu avem încă registru național al clădirilor cu parametri de performanță energetică. De asemenea, nu am lămurit nici acum problema companiilor ESCO, de servicii energetice, care operează pe bază de contracte de performanță energetică și care constituie un vehicul extrem de important prin care capitalul privat poate intra în acest domeniu. Încă o dată: banii publici, naționali sau europeni, nu vor fi suficienți pentru asigurarea pe termen lung a ratei de renovare necesare”, a punctat directorul EPG.
El a adăugat că acesta este „un domeniu de mare viitor, în care stakeholderii, părțile interesate, trebuie să se coordoneze, pentru a valorifica la maximum acest potențial național”.
ARTICOLE SIMILARE:
Corneliu Bodea, CRE: Tranziția energetică se va face cu mult efort în România // INTERVIU
Schimbare majoră din 2021: Toate clădirile noi trebuie să aibă consum energetic aproape zero
Infringement: România nu și-a îndeplinit obligațiile privind performanța energetică a clădirilor
