Skip to main content

Pactul Verde European (Green Deal) aduce oportunități uriașe de dezvoltare pentru România, însă e nevoie de multă mobilizare din partea tuturor actorilor din economie, de la autorități la companii, pentru atragerea inteligentă a acestor bani, care să țină cont de interesele țării, a declarat astăzi Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, fost preşedinte al Agenţiei Europene de Cooperare a Reglementatorilor din Energie (ACER), în prezent Partner and Energy & Resources Industry Leader la Deloitte. „E nevoie de o mobilizare. Trebuie să schimbăm și viteza, și modul de lucru, pentru că nu ne vom mai întâlni cu oportunitatea pe care o avem acum. Se joacă un deceniu în acest an. Poate să fie un deceniu câștigat sau un deceniu pierdut ireversibil”, a afirmat Răzvan Nicolescu.

Potrivit acestuia, oportunitățile oferite de Green Deal sunt legate de finanțările nerambursabile uriașe.

Sunt foarte mulți bani. Din calculul nostru ar fi vorba despre 12-15 miliarde de euro. Depinde de noi dacă ne vom mobiliza și vom putea folosi inteligent acești bani, în așa fel încât să facem o tranziție inteligentă, către un sector energetic care produce mai puține gaze cu efect de seră. Riscurile sunt să nu folosim acești bani, iar tranziția energetică să ne afecteze din toate punctele de vedere: pierdere de locuri de muncă, închidere de capacități. Este un joc între riscuri și oportunități. Eu cred că dacă ne mobilizăm, vom putea reuși”, a spus reprezentantul Deloitte, în cadrul ZF Power Summit.

El a mai adăugat că „trebuie să avem niște obiective foarte clare: ce vrem să facem, care sunt oportunitățile noastre de nișă și să gândim aceste lucruri din perspectiva interesului țării și din perspectiva unei dezvoltări economice, adică acești bani să poată să producă alți bani”.

Să dezvoltăm industria locală folosindu-ne de oportunități

Răzvan Nicolescu a mai afirmat că suntem țara din Europa Centrală și de Est cu cel mai dezvoltat sector energetic din perspectiva energiilor curate, precum și țara cea mai ambițioasă în dezvoltarea energiilor regenerabile: „Dacă ne uităm la planurile naționale de acțiune în domeniul energiei și schimbărilor climatice care au fost transmise de toate țările UE la Bruxelles, nu mai există o altă țară în Europa Centrală și de Est care să își propună peste 30% energie regenerabilă”.

Totuși, pe partea de hidrogen, de vehicule electrice, deocamdată suntem la nivelul de discuții și nu suntem foarte avansați: „Eu sper să recuperăm și la ce înseamnă producerea de hidrogen, dar și la producerea de echipamente care produc hidrogen. În lume este nevoie de creșterea de 100 de ori a capacității de producție de electrolizoare. Mi-aș dori să văd cel puțin o fabrică care produce electrolizoare construită în România”.

Aici este una din mizele mari ale tranziției energetice, pentru că din acest proces care din punctul meu de vedere este ireversibil, unii vor câștiga economic, alții s-ar putea să plătească niște costuri. Depinde de noi în ce categorie ne vom afla”, a subliniat fostul ministru.

El a recomandat, de pildă, ca prin planul de reziliență economică să se elaboreze o schemă de ajutoare de stat pentru a încuraja producția de electrolizoare în România, sau de încărcătoare pentru mașini electrice, sau de baterii.

Trebuie să cheltuim miliardele de euro care vor veni de la Bruxelles într-o manieră care să producă alți bani pentru economia noastră. Dacă avem o problemă mare în sectorul energetic, e că sunt aproape numai multinaționale sau companii de stat. Vreau să vedem mai mulți antreprenori locali pe această piață a energiei, ar putea aduce o valoare adăugată mare pe termen lung”, a mai declarat reprezentantul Deloitte.

El a mai recomandat ca firmele din mediul privat să se implice mai mult în accesarea fondurilor europene. Potrivit acestuia, prin programul european HORIZON, de exemplu, România a atras doar 1,8 milioane de euro, deși prin acest program au fost distribuite 2,5 miliarde euro, situându-ne astfel pe ultimul loc din UE la accesarea acestor fonduri.

Noi oportunități pentru minerii din Valea Jiului

Carbune (sursa: Pixabay)

Carbune (sursa: Pixabay)

În opinia sa, mineritul din Valea Jiului nu mai are nicio șansă, însă există soluții ca minerii să sprijine România în tranziția energetică, asigurându-și totodată un trai mai bun.

„Ce cred eu că ar trebui făcut: toţi minerii de acolo să fie angajaţi într-o nouă companie, să li se mărească salariile, pentru că acum sunt foarte prost plătiţi, şi imediat minerii respectivi să meargă să redeschidă o mină de uraniu – avem rezerve de uraniu pe care nu le exploatăm – şi grafit, un minereu rar extrem de important şi de valoros în tranziţia energetică, pe care de asemenea nu-l exploatăm”, a explicat consultantul.

De asemenea, el mai spune că multe companii de stat au un potențial enorm de dezvoltare nevalorificat, însă acestea au nevoie de stabilitate, iar la numirile în funcție să nu mai fie neglijată componenta profesională.

  • Punem prea mult accent pe apartenența politică și mai puțin pe criteriul profesional. Iar al 3-a lucru: să fie mai curajoase. Avem oportunități uriașe în anii ce urmează, e păcat să le ratăm”, a punctat Răzvan Nicolescu.

Chiar dacă suntem cea mai ambițioasă țară din Europa de Sud-Est în ceea ce privește obiectivele pentru tranziția energetică, în sectorul de transporturi suntem deconectați de ce se întâmplă mai ales în țările avansate ale UE pe partea de combustibili alternativi: „Suntem o țară agricolă, care produce tone de paie, și suntem o piață care importă biocarburanți. Dacă nu vom fructifica aceste oportunități, vom rata cel puțin un deceniu”.

În final, el a atras atenția că „suntem prea timizi în relația cu Bruxelles”: „Trebuie să fim mai ambițioși, mai conectați, mai activi acolo și trebuie să ne mobilizăm cu toții: nu numai statul, și companiile de stat, și companiile internaționale care operează la noi. Trebuie să strângem rândurile puțin”, a conchis Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei.

CITEȘTE ȘI:

Răzvan Nicolescu, Deloitte: Cât de pregătită e industria din România să capitalizeze oportunitățile uriașe aduse de Green Deal?

ARTICOLE SIMILARE:

Frans Timmermans, către autoritățile române: Cărbunele nu are niciun viitor

Mecanismul de redresare și reziliență, aprobat în Parlamentul European. Etapele următoare

Răzvan Nicolescu: România are oportunitatea unui loc în conducerea Eurelectric

Planul CE de ieșire din criză: O Europă verde, digitalizată și rezistentă, pentru noua generație