Atingerea obiectivelor asumate la nivel european pentru 2050 prin noul Acord Climatic (Green Deal) ar presupune investiții totale de peste 250 miliarde de euro anual. Întrebarea este cât va reuși industria din România să profite de aceste oportunități uriașe? Mai exact, ar trebui să vedem, de pildă: câte chargere sau baterii pentru vehicule electrice vom produce în România?, consideră Răzvan Nicolescu, partener Deloitte.

„Dacă obiectivele s-ar realiza în 2050, e nevoie de investiții totale de 7 trilioane euro. Deci vorbim de 250 miliarde euro investiții anuale. Acești bani vor trebui dați de cineva și vor fi încasați de cineva. Ce mă preocupă acum este cât de pregătită e industria din România să capitalizeze aceste uriașe oportunități”, a declarat astăzi Răzvan Nicolescu, în cadrul ZF Power Summit.

Astfel, România are imperios nevoie de o strategie națională de a atrage și valorifica aceste oportunități în toate domeniile care țin de sustenabilitate, precum eficiență energetică, regenerabile, mobilitate electrică etc.

„Noi vorbim de câteva sute de milioane euro pentru reconversia minerilor. Acei bani sunt în realitate niște firimituri. Banii adevărați sunt aici”, a completat reprezentantul Deloitte.

El a subliniat că autoritățile ar trebui să definească o strategie prin care să sprijine cercetarea și producția în domeniu, să definească un plan și, mai ales, să îl execute.

  • Nicolescu a dat exemplul companiei Electromagnetica, care produce încărcătoare pentru vehicule electrice, sau Institutul de Cercetare de la Râmnicu Vâlcea, care a construit 3 mașini pe bază de hidrogen. „Cum le producem în masă, cum le comercializăm?”, s-a întrebat fostul ministru al Energiei.

Eficiența energetică, prioritară

El a adăugat că eficiența energetică este cea mai bună investiție pe care putem să o facem în momentul de față.

„Energia cea mai ieftină este cea economisită. De ce să nu fac un plan național de reabilitare a tuturor școlilor din România?”

Investițiile ar putea fi realizate prin finanțări de tip ESCO, prin parteneriate cu firme locale, care își vor recupera apoi banii din economiile de energie realizate de beneficiar.

Pariați pe schimbări!

În opinia sa, posibilitățile de capitalizare a acestor fonduri uriașe trebuie să fie în centrul atenției permanent, dacă vrem ca din cele 7 trilioane să aducem ceva în România, în condițiile în care vorbim de 250 miliarde euro pe an, mai mult decât PIB-ul nostru.

„Polonezii au dezvoltat fabrică de autobuze electrice. Asta e miza. Cum vom reuși să dezvoltăm acest plan? Este și trebuie să fie și treaba statului. Lumea se schimbă. Această tranziție înseamnă o schimbare. Va fi tot mai greu ca această producție industrială, cum e acum, să supraviețuiască”.

El a adăugat că în România, ca pregătire pentru tranziția energetică, suntem cu 2-3 ani în urma statelor central-europene, care la rândul lor sunt cu 2-3 ani în urma statelor vest-europene: „Nu înțelegem miza, jocul. Continuăm să creștem țintele de biocarburanți la pompă, dar importăm biocarburanți, fiindcă (operatorii – n.r.) nu au de unde sa cumpere de pe piața locală”.

În opinia sa, patru mari teme vor trebui urmărite cu atenție:

  1. Câți din acești bani va lua România și câți va da pentru atingerea țintelor europene.
  2. Cum se va face transportul în România, care este strategia în domeniu.
  3. Cum ne încălzim, care va fi tranziția de la lemne?
  4. Cum va arăta sectorul energetic?

„Vă spun eu: descentralizat, cu unități mici. Oamenii își vor lua destinul în propriile mâini tot mai mult”, a conchis Răzvan Nicolescu, partener Deloitte.

ARTICOLE SIMILARE:

Noul PNIESC: România îşi propune o ţintă de regenerabile de cel puţin 30,7% în anul 2030

România Eficientă: Noi standarde obligatorii privind temperatura ideală din locuinţe, spitale şi şcoli

Un român, ales raportor privind Pactul Ecologic al UE. „Oltenia şi Valea Jiului nu pot trece la economia verde fără fonduri europene”

Alessio Menegazzo, Enel România: Consumatorul trebuie pus în centrul politicilor publice