Proiectul legislativ Prima Casă Verde, prin care cetățenii ar avea posibilitatea de a accesa credite garantate de stat în proporție de 90% din valoarea finanțată și cu dobândă subvenționată pentru a investi în măsuri de eficientizare energetică, ar putea ajuta mulți români, a declarat, într-un interviu acordat NewsEnergy.ro, Pollyanna Hangan, deputat, membru în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, unul dintre inițiatorii acestui proiect. Potrivit acesteia, soluțiile pentru eficientizarea energetică și producția de energie la nivel local sunt esențiale pentru viitorul țării noastre, atât din perspectiva economiei, cât și a mediului. Ea a adăugat că există foarte multe programe de finanțare europeană dedicate eficienței energetice care vin în sprijinul primarilor. Detalii despre acestea, dar și despre cauzele pentru care tranziția energetică se desfășoară cu lentoare în România găsiți în interviu.
Rep: Ați inițiat proiectul de lege Prima Casă Verde, care dă posibilitatea accesării de credite garantate de stat şi cu dobândă subvenţionată pentru eficientizarea energetică a locuinţelor. Pe scurt, ce probleme abordează acest proiect, ce soluții oferă și cui?
FOTO: Pollyanna Hangan, deputat USR
Pollyanna Hangan: Proiectul de lege Prima Casă Verde abordează problema eficienței energetice scăzute a locuințelor din România. Mulți dintre locuitorii țării trăiesc în clădiri vechi, neizolate, ceea ce conduce la pierderi mari de energie, facturi mari pentru încălzire și un impact negativ asupra mediului. Soluțiile oferite de acest proiect includ posibilitatea pentru cetățenii români de a accesa credite garantate de stat și cu dobândă subvenționată pentru a investi în măsuri de eficientizare energetică. Aceste măsuri pot include izolarea termică a locuinței, înlocuirea ferestrelor cu unele eficiente din punct de vedere energetic, instalarea de sisteme de încălzire mai eficiente și multe altele. Proiectul se adresează în principal proprietarilor de locuințe care doresc să își îmbunătățească condițiile de trai, să reducă cheltuielile cu energia și să aibă un impact pozitiv asupra mediului înconjurător.
În ce stadiu se află acum acest proiect legislativ și când credeți că ar putea fi pus în practică?
Este regretabil că proiectul Prima Casă Verde, care are potențialul de a ajuta atât de mulți români, a fost respins de Senat. Suntem frustrați și dezamăgiți, noi, cei care am lucrat la acest proiect și înțeleg și supărarea cetățenilor care așteptau beneficiile sale. Consider că soluțiile pentru eficientizarea energetică și producția de energie la nivel local sunt esențiale pentru viitorul țării noastre, atât din perspectiva economiei, cât și a mediului. Fac din nou apel la toți deputații (Camera Deputaților fiind for decizional – n.r.) să reevalueze beneficiile pe termen lung ale acestui proiect pentru România și să îl repună în discuție cât mai curând posibil. Cred că este în interesul tuturor să avem o Românie care-și permite facturile la energie, o Românie mai verde și mai independentă energetic
Din datele pe care le aveți, care este amploarea sărăciei energetice în România și care sunt soluțiile structurale necesare pentru a trata acest fenomen, în opinia dvs.?
Sărăcia energetică reprezintă incapacitatea gospodăriilor de a-și asigura necesarul de energie pentru încălzire, gătit, iluminat și utilizarea echipamentelor de bază la un cost accesibil.
Din datele disponibile până în 2021, sărăcia energetică rămâne o problemă semnificativă în România, afectând în mod disproporționat gospodăriile cu venituri mici, persoanele vârstnice și familiile numeroase. Amploarea problemei este mare. Un procent semnificativ din gospodării se confruntă cu temperaturi inadecvate în locuințe pe timp de iarnă. Multe gospodării românești cheltuiesc o proporție disproporționată din veniturile lor pe energie, depășind rata medie europeană.
Printre soluțiile structurale enumăr următoarele:
- Eficientizarea energetică a locuințelor: Aceasta poate reduce semnificativ consumul de energie, făcând facturile mai accesibile și locuințele mai confortabile. Programele de renovare și izolare termică sunt esențiale, cum este Prima Casă Verde.
- Subvenții și programe de asistență: Asistența financiară țintită pentru gospodăriile vulnerabile pentru a le ajuta să își acopere costurile energetice.
- Investiții în surse regenerabile de energie la nivel local: Interesul cetățenilor pentru programul Casa Verde Fotovoltaică a fost uriaș și o dovadă că promovarea suplimentară a utilizării de panouri solare sau a altor surse de energie regenerabilă va atrage mai mulți cetățeni și, implicit, poate reduce costurile energetice pe termen lung.
- Educație și conștientizare: Programe de educare a populației privind modul de economisire a energiei și utilizarea eficientă a resurselor.
În concluzie, tratamentul sărăciei energetice necesită o abordare multidimensională, care să combine soluții tehnice, financiare și educaționale. Colaborarea dintre guvern, industrie și organizații non-guvernamentale este crucială pentru abordarea eficientă a acestei probleme.
În cât timp ar putea fi implementate aceste soluții și de ce este nevoie pentru realizarea lor?
Implementarea soluțiilor menționate pentru combaterea sărăciei energetice în România variază în funcție de complexitatea, amploarea și resursele necesare pentru fiecare măsură în parte. Pentru eficientizarea energetică a tuturor locuințelor, estimez cinci – zece ani pentru un program național extins, dacă guvernul și primăriile își fac din acest lucru o prioritate. Investiții în surse regenerabile de energie la nivel local au început să se facă. Primarul Brașovului, Allen Coliban, a anunțat că orașul pe care îl conduce va avea un parc solar, finanțat din fonduri europene, prin care va asigura 90% din energia electrică necesară clădirilor și serviciilor publice. La Timișoara, primarul Dominic Fritz a atras o firmă din Ungaria, Compania Astrasun Solar, care a finalizat construcția unei centrale solare hibride cu o capacitate de aproape 130 kWp, pentru alimentarea stațiilor de încărcare din oraș.
Cunoaștem situația stocului de clădiri din România, în cea mai mare parte ineficiente. Care sunt soluțiile pe care le vedeți pentru a accelera rata de renovare a clădirilor din România? Ce proiecte legislative există acum în Parlament pentru a susține acest lucru?
Soluția este în primul rând adoptarea legii Prima Casă Verde. Apoi, crearea altor programe de subvenție, care să și funcționeze, precum și oferirea de reduceri fiscale sau alte beneficii pentru proprietarii care investesc în renovarea energetică a clădirilor. Trebuie de asemenea să implementăm un sistem de certificare energetică obligatoriu pentru toate clădirile, care să evidențieze necesitatea și beneficiile renovărilor. Colaborările între autoritățile publice și sectorul privat pot accelera implementarea soluțiilor tehnologice și a inovațiilor în renovări.
Lista programelor de finanțare europeană pentru eficiență energetică
Primul argument ce justifică lipsa investițiilor în eficiență energetică la nivelul UAT-urilor este lipsa de resurse financiare. Pe de altă parte, aceasta este o perioadă în care România are la dispoziție fonduri europene fără precedent. Ne puteți oferi o listă a programelor / surselor de finanțare pe care UAT-urile le au la dispoziție pentru a finanța renovarea clădirilor?
Fondurile europene reprezintă o oportunitate extraordinară de a investi în eficiența energetică. Tot ce trebuie să facă primarii este să prioritizeze, să se intereseze și să muncească puțin. Există foarte multe programe care vin în sprijinul lor și le voi enumera mai departe:
- Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): Una dintre componentele PNRR este Valul Renovării, care vizează creșterea eficienței energetice și a rezilienței clădirilor publice și rezidențiale. Pentru această componentă sunt disponibile 1,5 miliarde EUR sub formă de granturi și 1,5 miliarde EUR sub formă de împrumuturi. UAT-urile pot depune proiecte pentru renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor rezidențiale multifamiliale, respectiv renovarea integrată a clădirilor rezidențiale multifamiliale (eficiență energetică și consolidare seismică). De asemenea, UAT-urile pot depune proiecte pentru renovarea energetică moderată sau aprofundată a clădirilor publice, respectiv renovarea integrată a clădirilor publice (eficiență energetică și consolidare seismică).
- Fondul de Modernizare: Acesta este un mecanism financiar stabilit prin Regulamentul privind guvernanța pieței interne a gazelor naturale și a electricității (UE) 2019/943, care are ca scop sprijinirea tranziției energetice în statele membre cu venituri mai mici. Fondul de Modernizare are o alocare financiară totală de 14 miliarde EUR pentru perioada 2021-2030, din care România va primi aproximativ 6,4 miliarde EUR. Unul dintre domeniile eligibile pentru finanțare este eficiența energetică a clădirilor, inclusiv utilizarea surselor regenerabile de energie. UAT-urile pot accesa fondurile prin intermediul unor instrumente financiare (garanții, împrumuturi, participații la capital) sau prin intermediul unor programe operaționale gestionate de Comisia Europeană sau de statele membre.
- Fondul de Inovare: Acesta este un program finanțat din veniturile generate de sistemul UE de comercializare a cotelor de emisie (EU ETS), care are ca scop sprijinirea dezvoltării și implementării unor tehnologii inovatoare cu emisii scăzute de carbon. Fondul de Inovare are o alocare financiară estimată la 10 miliarde EUR pentru perioada 2020-2030, din care aproximativ 1 miliard EUR vor fi alocați pentru proiecte în domeniul energiei regenerabile. UAT-urile pot depune propuneri pentru proiecte care vizează instalarea sau modernizarea unor sisteme alternative de producere a energiei electrice și/sau termice pentru consum propriu, utilizând surse regenerabile de energie. Proiectele trebuie să demonstreze un grad ridicat de inovare, o reducere semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră și o maturitate tehnică și financiară.
Există și alte surse de finanțare pentru renovarea clădirilor în România, pe lângă cele menționate anterior. Hotărârea Guvernului nr. 10/2023, care modifică și completează Strategia națională de renovare pe termen lung, introduce un Plan de acțiune pentru implementarea Strategiei, care cuprinde măsurile concrete, responsabilii, indicatorii și termenele pentru atingerea obiectivelor strategice. Planul de acțiune prevede o serie de surse de finanțare pentru renovarea clădirilor, cum ar fi: Programul Operațional Regional 2021-2027, Programul Operațional Infrastructură Mare 2021-2027, Programul Operațional Competitivitate 2021-2027, Programul Operațional Capital Uman 2021-2027, Programul Operațional Asistență Tehnică 2021-2027, Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul Social European Plus (FSE+), Fondul de Coeziune (FC), Fondul pentru o Tranziție Justă (FTJ), Mecanismul pentru Interconectarea Europei (MIE).
Există și alte modele de finanțare pentru renovarea energetică a clădirilor, care au fost aplicate cu succes în alte state membre ale Uniunii Europene:
- Programul ELENA (European Local Energy Assistance), care oferă asistență tehnică pentru proiecte locale sau regionale de eficiență energetică și energie regenerabilă;
- Programul EEEF (European Energy Efficiency Fund), care oferă finanțare sub formă de împrumuturi, garanții sau participațiuni la capital pentru proiecte publice sau private de eficiență energetică;
- Programul PF4EE (Private Finance for Energy Efficiency), care oferă garanții de credit și asistență tehnică pentru intermediarii financiari care acordă împrumuturi pentru proiecte de eficiență energetică;
- Programul EFSI (European Fund for Strategic Investments), care oferă garanții pentru proiecte strategice de investiții, inclusiv în domeniul eficienței energetice și al energiei regenerabile;
- Programul EIB (European Investment Bank), care oferă împrumuturi și alte instrumente financiare pentru proiecte de investiții în infrastructura energetică, inclusiv în renovarea clădirilor.
Deși prețurile la energie s-au mai domolit, criza energetică nu s-a încheiat. Schemele de compensare și plafonare a prețurilor au fost un pansament scump, care se dovedește prea scump pentru a putea fi susținut în continuare. Ce măsuri ar trebui să ia statul pentru a proteja cu adevărat cetățenii?
Statul ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea de surse de energie regenerabilă și pe modernizarea rețelei electrice, în loc să aplice măsuri paliative precum plafonarea prețurilor. E nevoie de o strategie pe termen lung. Ar trebui să investească în surse regenerabile de energie. Dezvoltarea sectorului regenerabil nu doar că asigură un preț mai stabil pe termen lung, dar contribuie și la independența energetică. Ar trebui să modernizeze rețelele energetice. Investițiile în infrastructura de energie pot contribui la eficiența distribuției și la reducerea pierderilor. De asemenea, ar trebui campanii de conștientizare pentru ca oamenii să învețe modalități de eficientizare a consumului de energie pentru a reduce factura la utilități.
Lentoarea tranziției energetice în România ne costă
Ați vorbit despre o tranziție lentă în România. Care sunt cauzele pentru această lentoare? Ce pierdem ca țară din acest motiv? Ce soluții vedeți pentru a accelera tranziția energetică și, în acest context al discuției, în calitate de membru în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, ce proiecte / inițiative legislative aveți în derulare / în plan?
Lentoarea tranziției energetice în România poate fi atribuită birocrației greoaie, corupției și lipsei unei strategii coerente. Această lentoare ne costă atât în termeni economici, cât și de sănătate publică. Pierdem șansa de a crea locuri de muncă noi în sectorul energetic verde și risipim resursele financiare pe tehnologii învechite.
În calitate de membru în Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, lucrez la crearea unui cadru legislativ favorabil pentru investiții în tehnologii verzi. Este cazul legii „Casa Verde”, depusă de mine pentru a veni în ajutorul românilor care vor să își eficientizeze energetic locuințele.
Pe final, ne puteți face o listă cu top 3 măsuri de care România are cu adevărat și urgent nevoie pentru a nu rata trenul tranziției și a se dezvolta într-un mod sustenabil și în care cetățenii sunt pe primul loc?
În primul rând, investiții masive în energie regenerabilă. România are un potențial semnificativ în ceea ce privește energia solară, eoliană și hidroenergia. Trebuie să investim în aceste tehnologii pentru a ne asigura un viitor energetic sustenabil.
În al doilea rând, reforma legislativă. Este crucial să reformăm cadrul legislativ pentru a simplifica accesul la fonduri europene și a stimula investițiile în eficiență energetică și energii regenerabile.
În al treilea, dar nu în ultimul rând: educație și conștientizare publică. Fără sprijinul și înțelegerea publicului, niciuna dintre aceste măsuri nu va avea impactul dorit. Avem nevoie de programe educaționale pentru a informa cetățenii despre importanța și beneficiile unei tranziții energetice sustenabile.
Pentru realizarea eficientă a acestor soluții, este esențial să existe o viziune și strategie clară la nivel guvernamental, un cadru legislativ favorabil, cooperarea dintre diversele părți interesate (guvern, autorități locale, ONG-uri, sectorul privat) și, nu în ultimul rând, susținere din partea populației.
Mulțumesc!
NOTĂ: Proiectul de lege poate fi consultat AICI.
(Sursa foto main: Pixabay.com)
ARTICOLE SIMILARE:
România Eficientă // „Doza de energie”: Lecții ușoare și rapide despre consumul eficient al energiei
Ținte mai mari de eficiență energetică în UE. Eurodeputat: „Criza energetică nu s-a încheiat”
ENERGY TRENDS – Sectorul energetic trebuie transformat. Nu mai avem timp doar pentru declarații
România Eficientă: Cum să vă pregătiți locuința ca să economisiți energie la iarnă // INFOGRAFIC
Anca Sinea, ORSE: Avem nevoie urgent de o strategie națională pentru a trata sărăcia energetică
