Skip to main content
SCHIMBĂRI CLIMATICEȘTIINȚĂ ȘI CERCETARE

România va avea un Centru de Excelență pentru Schimbări Climatice și Societale (CECSC)

România va avea un Centru de Excelență pentru Schimbări Climatice și Societale (CECSC), dedicat cercetării impactului schimbărilor climatice asupra societății și sprijinirii politicilor publice bazate pe date științifice. Centrul se numără printre cele 18 proiecte selectate pentru finanțare în cadrul competiției „Centre de Excelență”, lansată de Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC), parte a Programului „Provocări” din Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2022–2027 (PNCDI IV). Noile centre vor deveni operaționale în domenii-cheie pentru agenda națională și europeană de cercetare, de la climă, energie și mobilitate, până la digitalizare, sănătate, bioeconomie, securitate civilă și societate incluzivă.

„Centrul de Excelență pentru Schimbări Climatice și Societale va analiza relația dintre schimbările climatice, societate și comportamentul uman. Nu doar fizica atmosferei sau modelele climatice, ci și modul în care oamenii au răspuns schimbărilor climatice de-a lungul timpului și cum putem folosi aceste lecții din trecut pentru a promova comportamente pro-mediu astăzi”, a anunțat Bogdan Antonescu, cercetător în domeniul meteorologiei și climatologiei, lector la Facultatea de Fizică a Universității din București și cercetător la Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Potrivit acestuia, abordarea centrului reunește 11 discipline științifice: fizică, chimie, geologie, geografie, sociologie, psihologie, istorie, arheologie, lingvistică și etnologie. Toate converg spre un obiectivul de înțelegere și promovare a schimbării comportamentale pro-mediu, a scris Bogdan Antonescu, într-o postare pe social media.

Centrul de Excelență are trei direcții principale de cercetare:

Istorie și Cultură — Vor fi evaluate răspunsurile sociale pe termen lung la schimbările climatice rapide din trecut. Cum s-au adaptat comunitățile la crizele climatice din ultimii 10.000 de ani? Ce strategii au funcționat și ce putem învăța din ele?

Impact Climatic — Vor fi integrate date observaționale, reconstituiri paleoclimatice și simulări climatice de ultimă generație. Vor fi studiate impactul componentelor climatice critice (precum AMOC), evoluția furtunilor convective în climatul viitor și efectele valurilor de căldură asupra sănătății.

Comportament Uman — Vor fi dezvoltate strategii și instrumente pentru promovarea comportamentelor pro-mediu, integrând cunoștințele tradiționale ecologice cu teoriile moderne ale schimbării comportamentale și tehnologii AI.

Consorțiul CECSC este format din: Universitatea din București (coordonator), Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Universitatea Babeș-Bolyai și Academia Română Filiala Cluj-Napoca.

„În următorii 5 ani, vom lucra împreună pentru a aduce cunoștințe noi despre schimbările climatice regionale și pentru a dezvolta strategii eficiente de atenuare și adaptare la schimbările climatice”, a mai spus Bogdan Antonescu.

Consolidarea cercetării românești prin finanțare și parteneriate

Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC) a anunțat, pe 10 ianuarie, demararea implementării a 18 proiecte selectate în cadrul competiției „Centre de Excelență”, parte a Programului „Provocări” din Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2022–2027 (PNCDI IV).

Centrele de excelență vor deveni operaționale în domenii de importanță majoră pentru agenda națională și europeană de cercetare: digitalizare, industrie și spațiu; climă, energie și mobilitate; hrană, bioeconomie, resurse naturale, biodiversitate, agricultură și mediu; sănătate; cultură, creativitate și societate incluzivă; securitate civilă pentru societate.

Lista primelor 18 proiecte selectate a fost aprobată de președintele ANC, Andrei Alexandru, în urma unei evaluări derulate prin UEFISCDI, în cadrul căreia au fost cooptați specialiști internaționali cu recunoaștere științifică.

  • Bugetul total estimat pentru următorii cinci ani este de aproximativ 1,5 miliarde lei, fiind cel mai mare buget alocat unei competiții de cercetare în cadrul PNCDI, potrivit instituției.

Competiția este concepută ca un instrument strategic de consolidare a cercetării românești, prin constituirea de parteneriate instituționale în zone cu excelență științifică demonstrată, capabile să genereze masă critică, interdisciplinaritate și relevanță internațională, potrivit ANC.

Obiectivele competiției vizează organizarea activităților de cercetare de excelență în jurul unor agende comune, obținerea de rezultate științifice cu impact ridicat la nivel internațional, precum și crearea unui mediu de cercetare care să permită atragerea și menținerea tinerilor cercetători, inclusiv din diaspora sau din spațiul internațional.

Totodată, se urmărește concentrarea resurselor academice și de cercetare pentru consolidarea unor nuclee de excelență, cu deschidere către colaborarea cu mediul privat și către transferul rezultatelor către economie și societate. Centrele de excelență beneficiază de mentori sau persoane-cheie dintre cei mai cunoscuți cercetători la nivel mondial, inclusiv laureați ai Premiului Nobel sau cercetători distinși cu premii științifice de cel mai înalt nivel.

„Centrele de excelență reprezintă cea mai importantă competiție lansată până în prezent în sistemul public de cercetare. Chiar și într-un context fiscal-bugetar dificil, am aprobat un buget estimat de 1,5 miliarde lei și continuăm demersurile pentru finanțarea a cel puțin încă șase centre, deoarece competitivitatea la nivel internațional nu poate fi atinsă decât prin colaborări academice care vizează concentrarea infrastructurii și a resursei umane. În paralel, în 2025 am reușit să avem, pentru competițiile noi din PNCDI IV, o execuție bugetară dublă față de anul anterior.

Am crescut cu aproximativ 50% ratele de succes pentru competițiile de cercetare fundamentală și aplicată, am lansat și implementat competiții bilaterale, inclusiv cu Statele Unite ale Americii, programe de mobilități, am cofinanțat proiecte europene, am continuat asigurarea accesului gratuit la literatura științifică și am susținut infrastructuri strategice precum DANUBIUS-RO și ELI NP, astfel încât în 2026 să se finalizeze cu succes operaționalizarea sistemului de fascicul gamma”, a declarat președintele ANC, Andrei Alexandru. Detalii, AICI.

Potrivit ANC, în cadrul PNCDI IV s-au finalizat sau se află în derulare, între altele, următoarele programe și competiții principale:
Programul IDEI – competiția “Proiecte de Cercetare Exploratorie”, destinată stimulării excelenței în cercetarea fundamentală și de frontieră, cu un buget de aproximativ 120,5 milioane lei.
Programul Parteneriate pentru Inovare – competițiile “Proiecte Experimental Demonstrative” și “Proiecte de Transfer la Operatorul Economic”, orientate către consolidarea parteneriatului public–privat și transferul rezultatelor cercetării în economie, cu un buget cumulat de circa 200 milioane lei.
Programul Resurse Umane – competiția “Proiecte de Cercetare pentru Stimularea Tinerelor Echipe Independente”, dedicată susținerii tinerilor cercetători de performanță, cu un buget de aproximativ 70 milioane lei.
Programul Resurse Umane – competițiile “Proiecte de mobilitate”, “Proiecte de mobilitate pentru cercetători cu experiență” și “Proiecte de mobilitate pentru tineri cercetători din diaspora”, având ca obiectiv internaționalizarea carierei de cercetare și atragerea în țară a cercetătorilor performanți, cu un buget de circa 14 milioane lei.
Programul Resurse Umane – competiția “Burse Ștefan Odobleja”, destinată doctoranzilor și postdoctoranzilor, cu un buget de aproximativ 7 milioane lei.
Programul Știință și Societate – competiția “Acces la Literatura Științifică”, care asigură accesul gratuit al comunității academice la baze de date științifice de referință, cu un buget anual de aproximativ 70 milioane lei.
Programul Provocări – competiții de tip “Soluții”, orientate către dezvoltarea de produse, servicii sau procese inovatoare ca răspuns la nevoi identificate în sectorul public, cu un buget de peste 100 milioane lei.
Programul Provocări – competiția “Centre de excelență”, prin care sunt operaționalizați până la 24 de poli instituționali de performanță în domenii asociate marilor provocări societale, cu un buget aprobat de aproximativ 1,5 miliarde lei.
Programul Cooperare Europeană și Internațională – competițiile pentru cofinanțarea proiectelor câștigate în cadrul Digital Europe, “Parteneriate și misiuni europene”, proiecte de colaborare cu Republica Moldova, precum și proiecte bilaterale complexe România–Statele Unite ale Americii, cu bugete cumulate de peste 100 milioane de lei.
Programul Cercetare în Domenii de Interes Strategic – competiția DANUBIUS 2025, cu un buget de 50 milioane lei, precum și subprogramul ELI-RO – Tehnologii în domeniul laserilor de ultra-înaltă putere, cu un buget de aproximativ 70 milioane lei, dedicate susținerii unor infrastructuri de cercetare de importanță strategică europeană.
Programul Nucleu, care reprezintă finanțarea de bază a institutelor naționale de cercetare-dezvoltare, cu un buget de aproximativ 700 milioane lei anual.
Programul IOSIN, prin care sunt finanțate instalațiile și infrastructurile strategice de cercetare ale României, cu o alocare medie anuală de peste 100 milioane lei.
Informațiile referitoare la programele, competițiile și instrumentele de finanțare din cadrul PNCDI IV pot fi consultate pe site-urile oficiale ale instituțiilor responsabile de implementare:
– Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI): https://www.uefiscdi.gov.ro
– Autoritatea Națională pentru Cercetare (ANC): https://www.research.gov.ro
– Institutul de Fizică Atomică (IFA): https://www.ifa-mg.ro
NewsEnergy.ro a atras atenția, într-un articol publicat la mijlocul anului trecut, că România este cel mai slab performer în materie de inovare din Uniunea Europeană. Deși a înregistrat unele progrese în ultimii ani, România se află pe poziția 27 din 27 în clasamentul european al inovării, potrivit European Innovation Scoreboard (EIS) 2025. Țara noastră se menține în categoria “inovatorilor emergenți”, cu un scor de doar 37,7% față de media UE, în ciuda unei creșteri de 8,2 puncte procentuale față de 2018, semnalând vulnerabilități grave în educație, colaborare între IMM-uri și finanțare pentru inovație. Între 2024 și 2025, România a înregistrat o ușoară creștere de +2,7 puncte, dar insuficientă pentru a reduce decalajul față de restul Europei.
(Sursa foto: Pixabay.com)

CITEȘTE ȘI:

România, codașă la inovare în Uniunea Europeană: ultimul loc în clasamentul EIS 2025

În culisele muncii unui paleoclimatolog: Ce putem afla despre istoria climei cercetând lacurile din România?