România este, și în 2025, cel mai slab performer în materie de inovare din Uniunea Europeană. Deși a înregistrat unele progrese în ultimii ani, România se află pe poziția 27 din 27 în clasamentul european al inovării, potrivit European Innovation Scoreboard (EIS) 2025, publicat recent. Țara noastră se menține în categoria “inovatorilor emergenți”, cu un scor de doar 37,7% față de media UE, în ciuda unei creșteri de 8,2 puncte procentuale față de 2018, semnalând vulnerabilități grave în educație, colaborare între IMM-uri și finanțare pentru inovație. Între 2024 și 2025, România a înregistrat o ușoară creștere de +2,7 puncte, dar insuficientă pentru a reduce decalajul față de restul Europei.
Chiar și așa, performanța României este sub media inovatorilor emergenți din UE (37,7% față de 56,4% din media UE în 2025).
Această poziționare reflectă probleme structurale adânci, de la lipsa capitalului uman specializat, la finanțare insuficientă pentru cercetare-dezvoltare și colaborare redusă între actorii din ecosistemul de inovare.
România – un sistem cu potențial digital, dar rupt între lumi
Puncte tari relative
- Accesul la internet ultra-rapid (6‑lea loc în UE, +88,2 pp din 2018)
- Productivitatea CO₂ bazată pe producție (123,3 % din media UE, locul 9)
- Exporturi de produse tehnologice medii și înalte (locul 8, 91,2 % din media UE)
Puncte slabe majore
- Populație cu studii superioare (0 % comparativ cu media UE, locul 27)
- IMM‑uri care implementează inovații procese (0 %, locul 27)
- Colaborare între IMM‑uri inovative (0 %, locul 27)
Tendințe notabile 2018–2025
Creștere rapidă în:
- Cloud computing (+91,1 pp)
- Internet de mare viteză, CO₂‑productivitate
Scăderi notabile în:
- Doctoranzi noi (-23,1 pp)
- Finanțări de tip venture capital (-20,2 pp)
- Cheltuieli inovative non‑R&D (-14,2 pp)
Investiții și resurse umane
- Cercetare‑dezvoltare (publică și privată) redusă; bi‑sectorială la ~20 % din media UE.
- Specialiști ICT în creștere (+5,9 pp), dar competențele digitale generale rămân scăzute.
- Doctoranzi noi în scădere abruptă; sistemul nu atrage mult personal științific internațional.
Activitate și impact inovativ
- IMM‑uri cu inovare de produs în creștere (+12,3 pp), însă inovația de proces și colaborările scad.
- Depuneri de brevete PCT scăzute, deși cererile pentru mărci și designuri sunt în creștere.
- Vânzări de produse inovative și ocupare stagnante sau în scădere.
România înregistrează progrese notabile în digitalizare (cloud, internet) și exporturi tehnologice, dar se confruntă cu provocări grave la capitolele resurse umane și capital de risc. Sistemul de inovație este dezechilibrat: există infrastructură digitală performantă, dar lipsesc talente avansate, finanțare și colaborare între entități.
„România are performanțe sub media UE la mai mulți indicatori ai profilului de inovare. Activitățile de inovare desfășurate intern sunt cu mult sub mediile europene, ceea ce sugerează o capacitate internă redusă de inovare în rândul întreprinderilor. În plus, inovatorii nu dezvoltă inovații proprii, există puțini non-inovatori activi în inovare și la fel de puțini non-inovatori cu potențial de inovare – scorurile foarte scăzute la acești trei indicatori indică un sistem de inovare restrâns, cu puține firme implicate sau care sprijină procesele de inovare.
Intensitatea finanțării prin programul Horizon Europe per cercetător (2022–2024) este mai mică în România (4846,3) comparativ cu media UE (6194), ceea ce indică posibile limite în accesul sau participarea la activitățile de cercetare și inovare la nivel european.
România are performanțe slabe și în ceea ce privește achizițiile publice pentru inovație, acestea reprezentând doar 4,5% din totalul achizițiilor publice, comparativ cu media UE de 9,2%. Acest lucru poate însemna pierderea unor oportunități importante de inovare în sectorul public.
Economia României este ușor mai intensă în emisii de gaze cu efect de seră din consumul de energie (88,6%) comparativ cu media UE (82,8%) și, în prezent, nu se află pe un parcurs clar pentru atingerea obiectivului de emisii net-zero până în 2050. Pe măsură ce economia României crește, este probabil ca și emisiile să crească (OECD, 2024). În plus, rata de utilizare a materialelor în economie circulară este de doar 1,4%, față de media UE de 11,5%. Deși România are o poziționare moderată în Eco-Innovation Index, persistă provocări importante în atingerea obiectivelor de durabilitate ecologică”, se menționează în fișa de țară consultată de NewsEnergy.ro.
- Detalii se regăsesc în documentul „European Innovation Scoreboard 2025. Country profile Romania”, pe care îl puteți consulta AICI.
Europa, lider global în inovație, dar cu semnale de încetinire
European Innovation Scoreboard (EIS) – publicat anual – și Regional Innovation Scoreboard (RIS) – publicat bienal – evaluează performanța inovării în statele membre, țările vecine și concurenți globali. Metodologia include 32 de indicatori ce analizează condițiile-cadru, investițiile, activitățile de inovare și impactul asupra economiei, mediului și societății. Țările sunt clasificate în patru categorii:
- Lideri în inovație (>125% din media UE)
- Inovatori puternici (100–125%)
- Inovatori moderați (70–100%)
- Inovatori emergenți (<70%)
La nivel european, performanța în inovare a crescut constant, cu un avans de +12,6 puncte procentuale față de 2018. Toate statele membre au înregistrat progrese, dar ritmurile diferă considerabil. De exemplu:
- Estonia a avut cea mai mare creștere (+30 puncte)
- Malta și Luxemburg au înregistrat cele mai mari progrese față de anul trecut (+7,6 și +5 puncte)
- Suedia a revenit pe primul loc în UE, fiind lider în învățare pe tot parcursul vieții, R&D și cloud computing
Totuși, raportul arată o ușoară scădere la nivelul UE între 2024 și 2025 (-0,4 puncte), ceea ce sugerează nevoia de accelerare a reformelor în contextul incertitudinilor economice și al competiției globale în creștere.
Inovarea regională: convergență lentă, decalaje persistente
Regional Innovation Scoreboard (RIS), publicat alături de EIS, arată că:
- 233 din 241 de regiuni europene și-au îmbunătățit performanța din 2018 până în 2025
- Totuși, 82 de regiuni au înregistrat scăderi în perioada 2023–2025
- Regiunile din Europa de Nord și Vest domină în continuare.
- Europa Centrală, de Est și de Sud continuă să recupereze decalajele, deși unele regiuni depășesc deja media UE – printre acestea se numără Praga, Catalunya/Cataluña, País Vasco/Euskadi, Comunidad de Madrid, Comunidad Foral de Navarra și Comunitat Valenciana.
Ekaterina Zaharieva, comisar european pentru Startup-uri, Cercetare și Inovare:
„Cercetarea și inovarea se află în centrul strategiei noastre pentru competitivitate. Clasamentul din 2025 confirmă progresele pe termen lung, dar evidențiază și nevoia urgentă de a face mai mult și de a reduce decalajele persistente dintre diferitele regiuni ale Europei. Facem deja pași semnificativi înainte – prin strategiile noastre dedicate startup-urilor și companiilor în expansiune, științelor vieții și inteligenței artificiale în domeniul cercetării. Săptămâna aceasta, vom prezenta propunerile pentru viitorul buget pe termen lung al UE și pentru următorul program de cercetare și inovare. Acestea vor fi esențiale pentru construirea unei Europe mai sustenabile și mai competitive în anii ce urmează”.
Alte concluzii-cheie includ:
Suedia își recâștigă poziția de lider al inovării în UE, cu o creștere de 12,9 puncte procentuale din 2018, datorită progreselor în învățarea pe tot parcursul vieții, cheltuielilor întreprinderilor pentru cercetare-dezvoltare (R&D) și utilizarea tehnologiilor cloud.
Irlanda conduce acum grupul Inovatorilor puternici. Din 2018, performanța sa a crescut cu 13,3 puncte procentuale, având puncte forte în cloud computing, productivitatea CO₂ raportată la producție și colaborarea între IMM-uri.
Croația urcă în categoria Inovatorilor moderați, după o creștere remarcabilă de 19,4 puncte din 2018, mai arată datele Comisiei Europene publicate ieri. Detalii, AICI.
De ce contează aceste date?
European Innovation Scoreboard (EIS) și Regional Innovation Scoreboard (RIS) sunt instrumente esențiale pentru Noua Agendă Europeană pentru Inovație, Strategia Startup & Scaleup și inițiative precum Competitiveness Compass sau Choose Europe for Science. Acestea vor ghida viitoarele reforme și politici naționale, inclusiv prin viitoarea Lege a Inovării, menită să modernizeze sistemele naționale de cercetare și inovare.
Așadar, România are de recuperat un decalaj imens în ceea ce privește inovarea, în ciuda unor progrese punctuale. Reformele în educație, sprijinul pentru IMM-uri inovatoare și investițiile în cercetare nu mai pot fi amânate dacă ne dorim o economie competitivă, sustenabilă și pregătită pentru viitor. Consolidarea competențelor digitale de bază, atragerea doctoranzilor, sprijinul structurat pentru R&D și întărirea ecosistemului de IMM-uri inovatoare sunt priorități clare.
(sursa foto: Freepik.com)
CITEȘTE ȘI:
Cum poate România juca în „Champions League” din cercetare și inovare. Modelul norvegian
