Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice (AECCSC) a solicitat formal Consiliului UE să respecte tratatele și regulile UE și să reexamineze decizia din 8 decembrie 2022 privind blocarea accesului României la Spațiul Schengen, având în vedere încălcarea flagrantă a obiectivelor UE privind mediul și clima, a trasmis asociația, într-un comunicat de presă.
Există zeci de mii de camioane și tiruri care în timpul lungilor așteptări la punctele de trecere a frontierelor interne UE produc emisii de gaze cu efect de seră, fără niciun sens, într-un moment în care Planeta se confruntă cu o criză climatică fără precedent ce generează, printre altele, mari fluxuri de migrație, conform datelor Organizației Națiunilor Unite. Aceste impact asupra climei a fost estimat independent și prudent de KPMG la minim 46.000 t CO2 / an și a fost recunoscut de Comisia Europeană în ultima sa comunicare privind starea spațiului Schengen, transmite asociația.
Cererea de reexaminare depusă de AECCSC conține o analiză juridică a obligațiilor legale care îi revin Consiliului UE, atât în temeiul Tratatului privind Uniunea Europeană si a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (art. 13 TUE și art. 191 TFUE), cât și în temeiul legislației secundare de mediu și climă, care stabilesc obiective de mediu clare, termene limită pentru atingerea acestora și principii fundamentale (de ex: principiul „precauției și acțiunii preventive”, ”principiul eficientizării costurilor în îndeplinirea obiectivelor de mediu”, ”eficiența energetică înainte de toate” sau principiul „poluatorul plătește”).
„Suntem într-o criză climatică fără precedent, iar unii lideri europeni acționează iresponsabil și nelegal. Le cerem oamenilor să își închidă aparatele de aer condiționat sau căldura din case, în timp ce la granițe se produce o poluare pe care pretindem că nu o vedem. Asociația noastră îndeplinește condițiile Regulamentului Aarhus pentru a cere Consiliului UE reexaminarea urgentă a deciziei nelegale din 8 decembrie 2022 de respingere a aderării României la Schengen. Așteptăm un răspuns rapid din partea Consiliului. Ulterior, vom decide în privința acțiunilor viitoare, care nu exclud inițierea unui litigiu pe mediu, dacăa subiectul aderării la Schengen nu va fi repus pe agenda JAI rapid, dreptul românilor de a fi în Schengen va continua să fie încălcat și poluarea nu va fi oprită”, a declarat Președintele AECCSC, Răzvan Nicolescu.
Demersul asociației a fost inițiat de departamentul juridic coordonat de av. Andrada Mihaela Nicolescu și a beneficiat de sprijin juridic acordat pro bono de către o echipă juridică formată din: av. Valeriu Stoica, av. Dragoș Bogdan, av. Constantin Pintilie, av. Yolanda Beșleagă și av. Maria Bodea, avocați în cadrul STOICA și Asociații SCA.
Cercetare KPMG privind emisiile de carbon cauzate de întârzierea integrării României în Schengen
Compania de consultanță și audit KPMG a publicat în luna martie a acestui an rezultatele unei cercetări ce a implicat un calcul al emisiilor de carbon pe o perioadă de un an de către vehiculele rutiere care așteaptă să treacă granițele dintre România și Bulgaria, România și Ungaria și Bulgaria și Grecia (Border Carbon Emissions).
Datele s-au bazat pe numărul de vehicule care traversează granițele, tipurile de vehicule și perioada medie de așteptare.
- Pentru camioane, timpul mediu de așteptare cu motorul pornit a fost estimat la 195 de minute, pe baza unei analize a informațiilor publicate de UNTRR.
- Pentru autobuze (atât autobuze mari, cât și microbuze) timpul mediu de așteptare, în funcție de sezonalitate, variază între 30 și 90 de minute și, prin urmare, a fost estimată o medie de 60 de minute cu motorul în funcțiune pe traversare.
- Autoturismele au cei mai mici timpi de așteptare (în medie între 10 și 30 de minute) și astfel timpul mediu cu motorul în funcțiune a fost estimat la 20 de minute.
Concluziile cercetării au fost că se poate estima că peste 46 de mii de tone de CO2 pe an sunt emise ca urmare a amânării admiterii României și Bulgariei la Schengen.
- Acest lucru se traduce printr-o nevoie de peste 311 mii de copaci maturi pentru a sechestra emisiile de carbon asociate cu așteptarea la graniță și este echivalent cu peste 56 de milioane de kWh de energie electrică pe bază de cărbune. Mai mult, având în vedere ca Parlamentul European a dat undă verde pentru admiterea României si Bulgariei la Schengen în 2011 (pe baza îndeplinirii condițiilor tehnice), anii de întârzieri au însemnat peste 500 de mii de tone de emisii de CO2 sau echivalentul a peste 600 GWh de energie electrică produsă din cărbune. Puteți citi mai multe concluzii ale raportului AICI.
ONU: Schimbările climatice conduc la migrație
Inundatii Sicilia – sursa foto: Pixabay
António Vitorino, director general al Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) a Națiunilor Unite, a declarat recent, într-un interviu pentru Euronews, că: „Sunt mai multe persoane strămutate din cauza schimbărilor climatice decât din cauza conflictelor. (…) Acești oameni care sunt afectați de schimbările climatice – 20 de milioane pe an, de exemplu, în ultimul deceniu – acești oameni sunt, deocamdată, în principal persoane strămutate intern, dar mai devreme sau mai târziu vor trece o graniță internațională și vor să devină, să zicem, migranți climatici. Pentru prima dată, în COP27, s-a recunoscut că schimbările climatice au deja un impact astăzi în forțarea oamenilor să fie strămutați și trebuie să le oferim asistență salvatoare și apoi găsite soluții durabile pentru viitor.”
Migrația climatică a fost, de asemenea, unul dintre subiectele dezbătute la Berlin Energy Transition Dialogue (BETD23), eveniment unde platforma NewsEnergy.ro a fost prezentă prin programul de burse oferit jurnaliștilor internaționali de către Ministerul Federal de Externe, Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit (GIZ) și Federația Germană pentru Energii Regenerabile (BEE e.V.).
- Milioane de oameni din toată lumea resimt efectele catastrofale ale încălzirii globale. Deja de trei de ori mai multe persoane sunt strămutate de criza climatică decât de războaie. Schimbarea climatică este o amenințare și la adresa securității. CITEȘTE ARTICOLUL:
BETD23: De trei de ori mai multe persoane sunt strămutate de criza climatică decât de războaie
Sursa foto main: Pixabay
