Comisia Europeană a formulat miercuri recomandări specifice de ţară pentru România, în cadrul Pachetului de primăvară al semestrului european 2023. Astfel, Comisia Europeană recomandă României să pună capăt măsurilor de sprijin pentru preţurile la energie, până la finele acestui an, iar eventualele forme de sprijin necesare să fie concentrate pe protejarea gospodăriilor şi firmelor vulnerabile. O altă recomandare este să asigure o absorbţie eficientă a granturilor din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, dar şi a altor fonduri europene, mai ales pentru a susţine tranziţia ecologică şi digitală. Nu în ultimul rând, Comisia a recomandat accelerarea tranziţiei la energia verde, precum și a eforturilor privind renovarea energetică a clădirilor.
„În cadrul pachetului de primăvară al semestrului european 2023, Comisia a oferit astăzi, 24 mai, statelor membre orientări pentru a construi o economie solidă și adaptată exigențelor viitorului, care să asigure competitivitatea și prosperitatea pe termen lung pentru toți, în contextul unui mediu geopolitic dificil. Pentru aceasta, este necesară o abordare integrată în toate domeniile de politică: promovarea unui mediu durabil, a productivității, a echității și a stabilității macroeconomice. Semestrul european oferă cadrul de coordonare a politicilor în acest scop, integrând punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) și a programelor politicii de coeziune. Ciclul semestrului european oferă, de asemenea, rapoarte actualizate privind progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă în toate statele membre”, arată Comisia Europeană, într-un comunicat de presă.
Pentru România, prima recomandare este aceea de a derula politici fiscale în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021, având ca scop încheierea situaţiei de deficit public excesiv în România până în 2024, şi întărirea poziţiei externe a României, notează Agerpres. În acest sens, Comisia Europeană recomandă României să pună capăt măsurilor de sprijin pentru preţurile la energie, până la finele acestui an, şi să utilizeze economiile rezultate astfel pentru reducerea deficitului.
De asemenea, România trebuie să menţină investiţiile publice şi să asigure o absorbţie eficientă a granturilor din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, dar şi a altor fonduri europene, mai ales pentru a susţine tranziţia ecologică şi digitală. Pentru perioada de după 2024, România ar trebui să urmeze o strategie fiscală pe temen mediu de consolidare graduală şi sustenabilă, combinată cu investiţii şi reforme care să permită o creştere sustenabilă mai mare şi o poziţie fiscală prudentă.
Cea de-a doua recomandare vizează asigurarea unei guvernanţe eficiente şi întărirea capacităţii administrative pentru a permite o implementare rapidă a Planului de redresare şi rezilienţă. În acest sens este menţionată o finalizare rapidă a capitolului REPowerEU, în vederea începerii rapide a implementării sale. De asemenea, România trebuie să continue cu implementarea rapidă a programelor de politici de coeziune, care sunt complementare cu sinergiile din planul de redresare şi rezilienţă, scrie Agerpres.
„Implementarea PNRR al României este în curs de desfășurare, însă cu risc crescut de întârzieri. România a depus două cereri de plată, corespunzătoare a 72 de etape și ținte în plan, care rezultă într-o plată de 2,6 miliarde EUR net de prefinanțare pentru prima cerere de plată, în timp ce evaluarea celei de-a doua este în curs de desfășurare. Riscurile în creștere de întârziere în implementarea planului sunt cauzate de guvernarea slabă și capacitatea limitată a administrației publice. Abordarea acestor probleme, inclusiv prin asigurarea resurselor umane adecvate, este cheie pentru o mai bună coordonare a planului și implementarea în timp util a investițiilor. (….) Implicarea sistematică și eficientă a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a altor părți interesate relevante rămâne importantă pentru implementarea cu succes a PNRR, precum și a altor politici economice și de ocupare a forței de muncă, pentru a asigura o asumare largă a agendei politice generale”, se arată în documentul ce cuprinde recomandările de țară pentru România, consultat de NewsEnergy.
Accelerarea tranziţiei la energia verde
Cea de-a treia recomandare a Comisiei este reducerea dependenţei de combustibilii fosili şi accelerarea tranziţiei la energia verde, în special printr-o extindere mai rapidă a energiilor regenerabile şi îmbunătăţirea capacităţii reţelelor, astfel încât noile capacităţi de producţie să poată opera pe piaţă.
„Creșterea capacității rețelei este esențială pentru a reduce utilizarea combustibililor fosili și pentru a accelera tranziția la energie curată. Capacitatea energetică pe cărbune și lignit ce se așteaptă să fie dezafectată până în 2032, așa cum se prevede în PNRR, ar trebui înlocuită cu surse regenerabile de energie. Cu toate acestea, rețelele existente de transport și distribuție a energiei electrice limitează absorbția noii capacități din surse regenerabile. Blocajele din rețea împiedică dezvoltarea energiei regenerabile. Sunt necesare investiții pentru modernizarea și digitalizarea rețelelor existente în vederea integrării producție noi din surse regenerabile și creșterea capacității de interconectare cu statele membre învecinate, în concordanță cu obiectivele climatice”, se menționează în raport.
Accent mai mare pe eficiciență energetică și regenerabile
României i se recomandă să îşi îmbunătăţească eficienţa energetică şi eforturile privind renovarea energetică a clădirilor, inclusiv prin oferirea unui acces mai bun la informare şi soluţii de finanţare sustenabilă.
„În sectorul construcțiilor, țintele naționale mai mari pentru 2030 ar necesita finanțare suplimentară pentru fondul de clădiri al țării. Planul de redresare și reziliență al României are în vedere renovarea a 2,4 milioane m2 de clădiri publice și 4,4 milioane m2 de clădiri rezidențiale, în timp ce Politica de Coeziune a alocat fonduri pentru renovarea a 1,6 milioane m2 în ambele sectoare. Cu toate acestea, accesul slab la finanțare și la informații pentru renovările energetice și instalațiile de energie regenerabilă îngreunează serios viitoarele îmbunătățiri. În special, un acces mai bun la finanțare pentru gospodării și mici întreprinderi pentru creșterea eficienței energetice ar contribui semnificativ la reducerea dependenței României de combustibilii fosili, abordând totodată și sărăcia energetică. În plus, autoritățile regionale și locale ar putea oferi mai multe informații cu privire la modul de acces la fondurile pentru renovare energetică și la tipul de instalații mici de energie regenerabilă care ar putea fi desfășurate în clădiri și gospodării”, notează Comisia Europeană.
Dezvoltarea competențelor verzi pentru forța de muncă
De asemenea, România trebuie să îşi îmbunătăţească eforturile destinate dobândirii de compenteţe necesare în cadrul tranziţiei energetice.
„Lipsa forței de muncă și a competențelor în sectoare și ocupații cheie pentru tranziția ecologică, inclusiv fabricarea, implementarea și întreținerea tehnologiilor net-zero, creează blocaje în tranziția către o economie net zero. Educația de înaltă calitate și sistemele de formare care răspund nevoilor în schimbare ale pieței muncii și măsuri țintite de perfecționare şi recalificare, cu sprijinul unor politici eficiente pentru piaţa activă a muncii, sunt esențiale pentru reducerea deficitului de competențe și promovarea incluziunii și realocării profesionale. Pentru a debloca oferta de forță de muncă neexploatată, aceste măsuri trebuie să fie accesibile, în special pentru persoane fizice și în sectoarele și regiunile cele mai afectate de tranziția verde. În 2022, în România au fost semnalate lipsuri de forță de muncă pentru mai multe ocupații care necesită abilități sau cunoștințe specifice pentru tranziția ecologică, inclusiv muncitori în termoizolarea clădirilor, ingineri civili și directori de construcții”, se precizează în raport.
Recomandările specifice fiecărei ţări adoptate în cadrul semestrului european le oferă statelor membre orientări care să le ajute să răspundă adecvat atât noilor provocări, cât şi celor persistente, şi să îndeplinească principalele obiective strategice comune.
Raportul complet pentru România poate fi consultat aici: https://commission.europa.eu/system/files/2023-05/COM_2023_623_1_EN.pdf
(EXPLICATIE FOTO: Sediul Comisiei Europene din Bruxelles – sursa foto: @comisia.europeana.in.romania, Facebook)
ARTICOLE SIMILARE:
Raport WEF: Locurile de muncă ce vor crește și vor scădea cel mai mult, în următorii cinci ani
Oportunități de finanțare pentru accelerarea energiei regenerabile în România
