Comisia Europeană a prezentat, în luna iulie, un amplu pachet legislativ – denumit Fit for 55 – menit să conducă la atingerea obiectivului ambițios al UE de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES), până în 2030, și de obținere a neutralității climatice, până în 2050. În această ecuație, eficiența energetică și energia din surse regenerabile vor juca un rol crucial, mai ales în sectorul clădirilor și al celui de încălzire și răcire, unde se anunță schimbări majore, se arată într-o analiză publicată de platforma România Eficientă.

Pachetul legislativ Fit for 55 include modificări pentru trei dintre cele mai importante directive cu impact asupra clădirilor:

  • Directiva privind eficiența energetică (EU 2018/2002)
  • Directiva privind energia din surse regenerabile (EU 2018/2001)
  • Directiva privind performanța energetică a clădirilor (2018/844/UE – neinclusă în pachetul legislativ publicat pe 14 iulie, dar aflată în lucru, amendamentele urmând să fie publicate în ultima parte a anului)

România Eficientă vă prezintă, sumar, principalele propuneri incluse în pachetul Fit for 55. Odată aprobate, prezentele propuneri vor remodela semnificativ sectorul clădirilor, unul dintre cei mai mari consumatori de energie și poluatori la nivel european.

Pe scurt, Comisia Europeană propune ca:

  • statele membre să renoveze anual cel puțin 3% din suprafața totală a clădirilor publice;
  • până în 2030, 49% din energia consumată în clădiri să provină din surse regenerabile;
  • statele membre să crească utilizarea energiei regenerabile în încălzire și răcire cu 1,1 puncte procentuale în fiecare an, până în 2030, pornind de la nivelul din 2020 (sursa, AICI).
  1. Ținte mai mari pentru eficiență energetică

Reducerea emisiilor GES cu cel puțin 55% până în 2030 va necesita cote mai mari de energie regenerabilă și o eficiență energetică sporită. Astfel, Executivul de la Bruxelles propune, prin amendamentele aduse Directivei privind eficiența energetică, majorarea țintei de eficiență energetică la nivelul UE de la 32,5% la 36-39% din consumul final, respectiv cel primar de energie, până în 2030.

De asemenea, se prevede obligația pentru sectorul public de a-și reduce consumul de energie pentru serviciile publice, inclusiv în domenii precum transport și clădiri publice sau managementul apei și al deșeurilor. În plus, obligația de renovare se va aplica la toate nivelurile administrative, inclusiv în sănătate, educație și locuințe publice.

De asemenea, în fiecare stat membru al UE, o cotă din economiile totale de energie va trebui să fie realizată în rândul consumatorilor vulnerabili, oamenilor afectați de sărăcie energetică și, acolo unde este aplicabil, în rândul celor care trăiesc în locuințe sociale.

„Renovarea locuințelor noastre și a clădirilor va conduce la economii de energie, ne va proteja împotriva valurilor extreme de căldură și ger și va combate sărăcia energetică”, arată Comisia Europeană.

  1. Regenerabile dominante în clădiri

În afară de locuințe, clădirile publice trebuie, de asemenea, renovate, pentru a fi mai eficiente energetic, dar și pentru a utiliza mai multă energie din surse regenerabile. Totodată, „statele membre ar trebui să promoveze îmbunătățirea sistemelor de încălzire ca element al renovărilor aprofundate, (…) reducând consumul de energie pentru încălzire și acoperind cererea rămasă dintr-o sursă lipsită de emisii de carbon, se menționează în draftul noii Directive privind eficiența energetică (găsiți documentul AICI).

De asemenea, prin amendamentele aduse la Directiva privind energia din surse regenerabile (găsiți documentul AICI), Comisia Europeană stabilește o nouă țintă indicativă la nivelul UE de 49% regenerabile în clădiri, până în 2030.

„Pentru a promova producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor, statele membre vor stabili o țintă indicativă privind cota de regenerabile în consumul final de energie din sectorul clădirilor în 2030, în concordanță cu o țintă indicativă de cel puțin 49% cotă de energie din surse regenerabile în sectorul clădirilor în consumul final de energie al UE din 2030”, se precizează în textul directivei revizuite.

„Statele membre vor include ținta lor în Planul național integrat pentru energie și schimbări climatice actualizat, precum și informații despre cum plănuiesc să o atingă”, se menționează în documentul citat.

„Statele membre trebuie să introducă măsuri adecvate în codurile lor de construcții pentru a crește nivelul de regenerabile în sectorul clădirilor, în special cerând niveluri minime de regenerabile în clădirile noi și în cele supuse unor renovări majore”, mai arată Comisia Europeană.

  1. Spre un sector de încălzire și răcire tot mai eficient

De asemenea, procente de regenerabile vor viza și sectorul de încălzire și răcire.

Găsiți analiza completă pe site-ul România Eficientă.

ARTICOLE SIMILARE:

Ce schimbări majore aduce pachetul Fit for 55 pentru UE. Tranziția verde riscă să conducă la o „revoluție galbenă”

OPINIE // Roxana Albu, Genesis Property: Încălzirea globală și nevoia de clădiri „verzi” și „sănătoase”

Scenariu pesimist: „coșmar climatic” în lunile de vară. Cum ar putea evolua clima României în următoarele decenii

Comisarul Kadri Simson anunță schimbări importante pentru sectorul energetic, prin pachetul Fit for 55

România Eficientă: Buget de 2,2 miliarde de euro pentru valul de renovări ale clădirilor din România. Cum cheltuim inteligent banii?