În vara anului 2015, în Cluj-Napoca au fost înregistrate trei valuri de căldură. Ca urmare a acestora s-a calculat o pierdere potenţială estimată la circa 38,2 milioane EUR, pierdere cauzată de diminuarea productivității muncii. La acest tip de pierderi trebuie adăugate costurile ridicate pentru energie electrică consumată și impactul asupra sănătății umane, în general, se arată într-o analiză publicată de InfoClima.ro, din care redăm în continuare.
Deşi există mai multe definiţii la nivel internaţional, în general, valurile de căldură sunt considerate evenimente meteorologice extreme caracterizate prin temperaturi ale aerului considerabil mai ridicate decât valorile normale ale perioadei în care se produc şi care durează cel puțin trei zile consecutive.
- În perioada de vară, în zonele urbane, acestea pot fi intensificate de prezenţa spaţiilor construite. Geometria spațiului, densitatea clădirilor de piatră şi beton, lipsa spațiilor verzi și proprietățile termice ale suprafețelor urbane (ex. capacitatea asfaltului, a trotuarelor şi a clădirilor de a absorbi și menține căldura în timpul zilei şi de a o elibera asupra în timpul nopţii) conduc la creşteri semnificative ale temperaturii în oraşe comparativ cu arealele rurale limitrofe, fenomen numit insulă de căldură urbană.
În termeni practici, suprapunerea valurilor de căldură peste insula de căldură urbană poate avea un impact major asupra populaţiei şi mediului înconjurător, dar și asupra mediului socio-economic. Dintre acestea stresul termic cauzat de excesul de căldură este cel mai important.
Un studiu realizat în Berlin și Brandenburg în 2011 a concluzionat că în timpul valurilor de căldură din 1990 și 2006, cea mai înaltă rată a mortalității a fost în zonele dens populate din Berlin față de zonele mai puțin populate din aceeași zonă. Consumul mai mare de energie e o altă problemă cauzată de prezenţa insulelor de căldură urbană și de valurile de căldură, deoarece pentru a putea avea o activitate eficientă, birourile, spațiile comerciale și casele trebuie răcorite la aproximativ 25° C, crescând astfel consumul de electricitate.
- Un impact major al valurilor de căldură este cel economic, apărut ca urmare a scăderii productivităţii muncii, reducând în acest fel productivitatea economică, în general. Un studiu recent analizând impactul valurilor de căldură asupra Australiei a estimat că scăderea productivității și absenteismul cauzat de acest tip de evenimente produc anual pierderi de cel puțin 6,2 mld. dolari americani, rezultate din cumularea pierderilor la nivel individual (932 dolari/persoană/an) calculat pentru o în medie de 10 zile/an. Trebuie menţionat totuşi şi faptul că aceste pierderi sunt specifice unei regiuni geografice adaptate la condiţii de temperaturi ridicate.
În cazul Europei, și mai ales al României, costul valurilor de căldură poate fi mult mai mare decât în Australia dată fiind lipsa experienței în combaterea efectelor negative ale acestor fenomene.
Mai mult decât atât, în cazul României se adaugă absența unei informări corespunzătoare a populației în legătură cu consecinţele existenţei insulelor de căldură urbane care amplifică intensitatea valurilor de căldură, dar şi unor aspecte metodologice de emitere a avertizărilor. De exemplu, toate avertizările de temperaturi extreme (inclusiv cele pentru valuri de căldură) sunt emise pe baza temperaturilor înregistrate/prognozate la stațiile meteorologice, situate, de obicei, în afara oraşelor, și nu pe baza temperaturilor înregistrate în zonele urbane, acolo unde temperatura creşte considerabil sub influenţa arealelor construite.
Cum arată valurile de căldură și insula de căldură urbană la Cluj?
În vara anului 2015 în Cluj-Napoca s-au înregistrat trei valuri de căldură (două în iulie și unul în august) care au totalizat 21 de zile. Dintre acestea, cele din luna iulie au debutat ca valuri de căldură moderate şi au atins intensitatea valurilor de căldură severe timp de patru zile consecutive fiecare, în timp ce al treilea, produs în luna august, a debutat ca un val de căldură sever şi a atins intensitatea maximă, extrem de sever, în două episoade de 5 şi respectiv 6 zile consecutive. În aer (la umbră şi la 2 m înălţime), temperaturile cele mai ridicate au depăşit 33 °C în timpul primelor două valuri de căldură şi 35 °C în timpul celui de-al treilea.
- Pe aproximativ 29 % din suprafața orașului s-au înregistrat temperaturi extrem de înalte (între 35.1 și 45 °C la nivelul suprafeţei) în cursul primului val de căldură. Suprafață a crescut la 36.1% în cazul celui de-al doilea val de căldură și respectiv la circa 46% în cazul celui de-al treilea și cel mai sever val de căldură din anul respectiv, produs în luna august.
Cum putem calcula impactul financiar/economic?
Este cert că incidența temperaturilor ridicate cauzează un impact asupra bunăstării locuitorilor. Dar dincolo de impactul manifestat prin disconfort termic, scăderea calității aerului sau creşterea consumului de energie şi a valorii coşului zilnic prin creşterea consumului de produse specifice (ex. îngheţată, apă, băuturi răcoritoare sau bere), e important să evaluăm impactul economic direct a valurilor de căldură, intensificate de prezenţa insulelor de căldură urbană.
- Citiți analiza completă pe InfoClima.ro.
ARTICOLE SIMILARE:
Analiză InfoClima: Insula pe care nu vrei să fii în această vară – insula de căldură urbană
