România nu și-a construit o viziune clară legată de sectoarele economice pe care să pună accent în contextul schimbărilor climatice și nici nu are o politică industrială care să orienteze această viziune. De aceea, este nevoie de elaborarea unei politici industriale cu accent pe agenda schimbărilor climatice, etapizată până în anul 2025, în corelație cu Noua strategie industrială pentru Europa a CE, arată un raport al Grupului de lucru CNSM pentru sprijinirea finanțării verzi, din care au făcut parte și reprezentanți ai BNR.

  • Totodată, grupul de lucru recomandă elaborarea și publicarea metodologiei de identificare a firmelor cu capital autohton care produc în mod competitiv bunuri și servicii legate de sectoare verzi și a listei firmelor identificate.

Raportul grupului de lucru CNSM (Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială) a fost publicat astăzi, pe site-ul BNR.

NewsEnergy a extras din acest amplu raport câteva informații relevante, pe care le redăm mai jos:

Conform calculelor Grupului de lucru, valoarea proiectelor verzi care sunt anticipate a fi implementate de către autorități și mediul privat până în anul 2030 este considerabilă – aproape 60 miliarde euro (valoare care va crește după adoptarea pachetului UE Fit for 55).

Atragerea cu succes a granturilor cu destinație verde din instrumentul Next Generation EU (NGEU) ar avea un efect cumulat asupra creșterii economice între 1,0 şi 2,3 pp în intervalul 2021-2026. În situația implementării proiectelor de investiții verzi având ca sursă totalitatea resurselor europene ce ar putea fi mobilizate (inclusiv împrumuturile NGEU și sumele alocate pe cadrul financiar multianual 2021-2027), impactul suplimentar asupra creșterii economice pe termen mediu ar putea ajunge până la circa 5,7 pp la orizontul următorilor șase ani.

  • Rata șomajului din intervalul 2021-2026 s-ar putea reduce cu 1 punct procentual, cele mai puternice efecte fiind de așteptat a fi deja vizibile în intervalul 2022-2023.
Green Deal, fonduri europene - sursa: Pixabay

Green Deal, fonduri europene – sursa: Pixabay

Fructificarea agendei schimbărilor climatice poate crea o serie de oportunități. Printre cele mai importante menționăm schimbarea structurii economiei către una cu valoare adăugată mai mare, precum și poziționarea României ca țară atractivă pentru investițiile străine directe din sectoarele verzi, având în vedere progresele realizate în ultimele decenii (cea mai mare reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în ultimii 30 de ani din regiune, respectiv raportat la media UE, cele mai ample planuri privind ponderea energiei regenerabile în totalul surselor de energie etc.).

Poziționarea amintită ar presupune o strategie care să susțină o substituție, în plan local, a lanțurilor de producție globale, în linie cu preocupările similare existente la nivelul Comisiei Europene privind cele șase domenii strategice în care blocul comunitar depinde de furnizori externi. Materialul recomandă elaborarea unei asemenea strategii, integrată într-o politică industrială, până la sfârșitul anului 2021.

România a cheltuit sub 40% din fondurile europene

Experiența ultimelor două cicluri financiare multianuale nu este una încurajatoare: într-un interval de timp comparabil cu cel al programului Next Generation EU (şase ani), România a reuşit să absoarbă doar 39% din volumul total al alocărilor aferente exerciţiului financiar 2007-2013, şi un procent similar din alocările exerciţiului financiar 2014-2020. În cazul în care particularităţile programului NGEU nu vor încuraja o accelerare semnificativă a ritmului atragerii acestor fonduri, s-ar putea contura ca relevant riscul unei tranziţii dezordonate.

Diminuarea riscurilor de a înregistra pierderi de competitivitate ca urmare a unei tranziții întârziate sau dezordonate reclamă existența unei politici industriale aliniate la Noua strategie industrială pentru Europa elaborată în anul 2020 de către Comisia Europeană, actualizată în luna mai 2021, unde accentul este pus pe două domenii: tranziție verde și digitalizare.

Promovați firmele autohtone!

Joburi - sursa: Pixabay

Joburi – sursa: Pixabay

De exemplu, materialul recomandă autorităților să promoveze firmele autohtone care produc în mod competitiv bunuri și servicii verzi. În analizele preliminare ale Grupului de lucru au fost identificate circa 100 de firme cu capital majoritar autohton care au primit finanțări verzi și sunt exportatoare de bunuri și servicii. Pe lângă faptul că aceste companii se dovedesc competitive pe plan extern, sănătatea financiară a acestora se menține adecvată și, în general, peste media sectorului companiilor nefinanciare.

Sunt astfel premise pentru ca aceste firme să-și crească activitatea și accesul la finanțare în mod sustenabil în cazul în care ar fi promovate de către Guvern, în mod transparent, utilizând inclusiv platformele digitale existente la nivel european. În cadrul recomandărilor formulate, autoritățile care au atribuții de sprijinire a capitalului autohton și de încurajare a exporturilor sunt chemate să aibă o atitudine mai activă în privința acestor companii, inclusiv prin implicarea reprezentanților diplomatici și comerciali ai României din străinătate.

Impactul asupra creșterii economice și balanței comerciale

Analiza investitii (sursa: Pixabay)

Analiza investitii (sursa: Pixabay)

Implementarea unor politici de tranziție verde reprezintă o oportunitate economică importantă pentru România, atât la nivelul sectorului public, cât și al celui privat. Relocarea unor lanțuri de producție pe plan intern, prin atragerea de investiții străine directe, și dezvoltarea unor proiecte locale pot genera: (i) schimbarea modelului de creștere economică actual prin orientarea către domenii cu valoare adăugată mai mare și (ii) atenuarea riscurilor asupra balanței comerciale a României, în condițiile în care majoritatea bunurilor necesare unei tranziții verzi ar proveni din import.

Având în vedere cele de mai sus, este dezirabil ca autoritățile responsabile să dezvolte într-un orizont scurt de timp soluții pentru creșterea conștientizării în rândul operatorilor economici cu privire la schimbările economice generate de agenda climatică, precum și a magnitudinii proiectelor care urmează a fi implementate.

Conform unui chestionar de investiții derulat de BEI în anul 2020, majoritatea firmelor românești consideră că schimbările climatice au deja un impact asupra afacerilor lor (aproximativ 75 la sută, comparativ cu 58 la sută în UE, Grafic 2.5)

16 recomandări formulate de experți

Pentru ca România să fructifice optim oportunitățile tranziției, Grupul de lucru a identificat 16 propuneri de recomandări:

Grupul de lucru a fost alcătuit din reprezentanți ai ministerelor de resort, Administrației Prezidențiale, BNR, ASF, instituțiilor de credit, finanțatorilor internaționali (BERD, Banca Europeană pentru Investiții, Banca Mondială), sectorului privat și asociațiilor de profil. Din partea BNR, la acest raport a lucrat o echipă de la Direcția Stabilitate Financiară. Citiți raportul care cuprinde cele 16 măsuri AICI.

  • Raportul complet publicat astăzi de BNR poate fi consultat AICI.

ARTICOLE SIMILARE:

Neagu, BNR: Proiecte verzi de 60 miliarde de euro urmează să fie implementate în România

Isărescu, BNR: Agenda schimbării climatice are o miză ridicată pentru economia și sistemul financiar din România

Răzvan Nicolescu: Se joacă un deceniu în acest an. Poate să fie un deceniu câștigat sau unul pierdut ireversibil. Trebuie să strângem rândurile

Corneliu Bodea, CRE: Tranziția energetică se va face cu mult efort în România // INTERVIU