Grupul de lucru din Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) a cuantificat un volum de proiecte verzi în valoare de 60 de miliarde de euro, care vor fi implementate în sectorul public şi în cel privat, a anunţat astăzi Florian Neagu, director adjunct BNR, Coordonatorul Grupului de lucru CNSM pentru sprijinirea finanţării verzi.

„În cadrul Grupului de lucru am cuantificat cam ce volum de proiecte verzi se află în prezent în cadrul sectorului public şi în cadrul sectorului privat. Şi am obţinut o sumă impresionantă: cam 60 de miliarde de euro sunt proiecte verzi a fi implementate în următorii ani. Ca şi comparaţie, ca cifră, 60 de miliarde de euro înseamnă toate investiţiile făcute de Guvern în ultimii 8 ani. Ceea ce înseamnă că este o oportunitate grozavă şi pentru schimbarea structurală a economiei, dacă reuşim să implementăm aceste proiecte, dar şi pentru dezvoltarea sistemului financiar „, a spus Florian Neagu, în conferinţa de presă pentru prezentarea Raportului Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM), conform Agerpres.

El a atras atenția că o întârziere chiar şi numai cu 2 ani a implementării proiectelor ar reduce semnificativ eficienţa şi efectele pozitive pentru economia românească. Reprezentantul BNR a menţionat că, din calculele efectuate, rezultă că efectele pozitive s-ar reduce cu 33%.

Ce s-ar întâmpla dacă taxa pe emisiile de carbon ar ajunge la 75 de euro

Din acest motiv, recomandările propuse şi aprobate de Consiliul General al CNSM au în vedere termene foarte strânse. Din cele 16 recomandări, 7 trebuie realizate conform propunerii în cadrul acestui an, iar încă 4, în ianuarie anul următor.

„Prin urmare, mesajul pe care îl avem de aici este că acest proces are oportunităţi, dar trebuie să se manifeste şi în mod ordonat pentru a gestiona şi provocările de care vă vorbeam. Am rulat şi alte analize: ce s-ar întâmpla dacă taxa pe emisiile de dioxid de carbon ar ajunge la 75 de euro. Iar concluziile noastre arată că rentabilitatea activelor la nivelul economiei s-ar reduce de la + 7 la -5, a mai spus Florian Neagu, conform Agerpres.

Grupul de lucru a identificat 16 propuneri de recomandări care vizează trei domenii:

NOTĂ: Puteți urmări întreaga conferință de astăzi AICI.

Prețul carbonului a depășit pragul de 50 de euro pe tonă

Prețul carbonului în UE a depășit în luna mai, pragul de 50 de euro pe tonă, fiind cel mai ridicat nivel de când s-a lansat piața certificatelor EU-ETS, în anul 2005. Principalul factor care a condus la aceste creșteri îl reprezintă modificarea Rezervei de Stabilitate a Pieței ETS, odată cu debutul Fazei a patra de comercializare a certificatelor, prin reducerea numărului de alocări gratuite.

Un alt motiv îl reprezintă noile ținte climatice agreate de liderii statelor UE, la care se adaugă apetitul din ce în ce mai mare din partea investitorilor financiari, tentați de prețurile tot mai mari ale certificatelor de carbon. „Cred că circa 90 de euro/tonă este o așteptare realistă pentru 2030”, a spus Mark Lewis, chief sustainability strategist la BNP Paribas. Detalii, AICI.

ARTICOLE SIMILARE:

Isărescu, BNR: Agenda schimbării climatice are o miză ridicată pentru economia și sistemul financiar din România

Analiză InfoClima: De ce e relevantă o creștere de 1.5-2 grade Celsius a temperaturii globale

InfoClima: Justiția climatică – ce înseamnă, ce implică și de ce e relevantă pentru România?