Cu un preț al energiei care a crescut la niveluri record, discuțiile despre sărăcia energetică și calitatea locuirii în România sunt mai necesare ca oricând. Investițiile în reabilitarea energetică a locuințelor ar fi diminuat acum povara facturilor pentru consumatori, se arată într-o analiză publicată de România Eficientă. Nevoia pentru investiții în renovarea energetică a clădirilor este ridicată, în contextul în care fondul de locuințe din mediul urban național, la fel ca și în alte state din Europa de Est, este dominat de imensele dezvoltări de locuințe care au fost construite în timpul erei comuniste de după 1945, în lipsa unor standarde de performanță energetică.

În regiune, „acestea sunt de obicei blocuri mari de apartamente construite din beton, cu unul sau două dormitoare. Ele sunt mici în comparație cu locuințele din alte părți ale Europei”, după cum se arată în studiul „The cost of poor housing in the European Union”, realizat de BRE, un grup global de cercetători, oameni de știință, ingineri și tehnicieni dedicat îmbunătățirii mediului construit.

„Eficiența energetică și-ar fi văzut acum foarte mult valoarea în sectorul clădirilor, unde consumatorul casnic este așa de lovit, dar și consumatorul industrial, din zona de servicii”, spune Radu Dudău, director Energy Policy Group și coordonator al proiectului România Eficientă. Mai multe detalii găsiți AICI.

Situație gravă atât în mediul urban, cât și în cel rural

„Una din posibilele cauze ale sărăciei energetice în România, precum și alte state post-socialiste din Europa, este exact tranziția defectuoasă de la economia planificată, socialistă la economia liberă. Astfel pentru a menține un ritm accelerat al urbanizării și industrializării, regimurile socialiste au neglijat calitatea construcțiilor, respectiv consumul de energie exagerat de mare pentru întreținerea acestora”, arată analiza „Sărăcie energetică în România – ce este și de ce ar trebui sa ne preocupe?”, realizată de Centrul pentru Studiul Democrației (CSD) din Cluj-Napoca.

Pentru că până de curând energia a fost subvenționată de stat, ineficiența energetică a clădirilor nu a fost resimțită de populație atât de mult în facturi.

„Totuși odată cu tranziția la economia de piață, eficiența energetică redusă a clădirilor, în special a blocurilor de tip panel, și consumul crescut de energie au creat forme de vulnerabilitate și dependență față de beneficiile sociale insuficiente și puțin adaptate transformărilor economice”, menționează sursa citată.

În mediul rural, situația este la fel de gravă, cele mai multe locuințe fiind vechi și extrem de ineficiente energetic. Mai mult, „aproape 80% din populația rurală folosește lemnul pentru încălzire, în sobe învechite și ineficiente energetic, cu putere de încălzire redusă și cu emisii poluante ce au efecte asupra sănătății oamenilor și a mediului”, mai arată analiza CSD, publicată de InfoClima.

Încălzirea adecvată a locuinței, un lux

Pierderile ridicate de energie, din cauza izolării deficitare a locuinței, conduc de regulă la incapacitatea de a menține casa caldă.

  • În România, procentul celor care nu își permit să își încălzească potrivit locuința era, în 2019, de 9,3%, peste media UE de 6,9%, după cum se reflectă în infograficul de mai jos, realizat pe baza statisticilor UE.

Sprijin financiar pentru renovarea locuințelor

Uniunea Internațională a Proprietarilor de Clădiri (International Union of Property Owners – UIPI) a realizat un sondaj online, cu respondenți și din România, pentru a evalua capacitatea și dorința proprietarilor de proprietăți europene de a-și renova casele.

Rezultatele sondajului, publicate în aprilie 2021, arată că proprietarii europeni au o dorință puternică în ceea ce privește renovarea locuințelor sale: 77% dintre respondenți consideră că este benefic să-și facă proprietățile mai eficiente din punct de vedere energetic și mai durabile.

„În ciuda acestei disponibilități, proprietarii de proprietăți găsesc multe bariere pentru a lua măsuri. Dintre respondenții care nu planificau nicio lucrare de renovare înainte de pandemie, bariera economică este una dintre obstacolele majore: 31% dintre respondenții care au decis să nu renoveze sunt dispuși să facă acest lucru, dar nu dispun de fondurile necesare”, arată UIPI (sursa, AICI).

Beneficiile renovării energetice a clădirilor de locuit

Conform aceluiași sondaj, beneficiile așteptate pe care respondenții speră să le obțină în urma renovării ar fi: creșterea valorii proprietății (61,21%), economii de bani (55,42%), trai mai confortabil (51,47%). Referitor la tipurile de intervenții, înlocuirea ferestrelor (41,32%), refacerea izolației (37,99%) și înlocuirea instalațiilor termice (33,46%) păreau a fi cele mai populare.

  • Interesul românilor pentru creșterea eficienței energetice a locuințelor a fost confirmat și de rezultatele sondajului derulat, la finalul lui 2019, de INSCOP Research pentru proiectul România Eficientă, referitor la Percepția și comportamentul populației cu privire la consumul responsabil de energie și eficiența energetică în clădiri.

Aproape șase din zece respondenți care locuiesc într-un bloc ce nu a fost încă termoizolat au declarat că pentru ei este foarte important ca acesta să fie termoizolat, iar unul din patru a răspuns că este important acest lucru (găsiți detalii AICI).

Principalele avantaje ale termoizolării, conform sondajului INSCOP, ar fi: reducerea costurilor cu energia (49% dintre respondenți), protejarea sănătății personale și a familiei (29,7%) și reducerea poluării (11,6%).

ARTICOLE SIMILARE:

Lecția daneză despre renovarea energetică a spitalelor. „Încălzim aerul pentru păsările de afară sau investim în pacienți?”

România Eficientă: Ce definește un mediu interior sănătos în clădiri

ACUE: Ne dorim un cadru de reglementare clar și termen de implementare rezonabil pentru noi măsuri de compensare a facturilor la energie

AFEER: Furnizorii nu sunt hoți! Legea privind plafonarea și compensarea nu a fost clară și nici emisă în timp util