În contextul în care producția de hidrocarburi e în declin, sectorul de petrol și gaze, unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat, are nevoie de reglementări adaptate nevoilor pieței pentru a se dezvolta. Iar una dintre ele este îmbunătățirea legislației privind transferul de licențe petroliere. Procesul legislativ extrem de greoi frânează în prezent aceste transferuri, împiedicând astfel potențialul României de a produce mai mult, blocând practic resurse importante în subteran.
Tranziția energetică va implica încă pentru o bună bucată de vreme nevoia de hidrocarburi. Cu toate că România are o dependență relativ scăzută de importuri, rezervele actuale și implicit producția sunt în declin. Majoritatea câmpurilor sunt mature și fragmentate, producția pe sondă fiind una dintre cele mai mici din Europa.
Numai pe segmentul onshore (pe uscat), în România există peste 400 de zăcăminte de petrol și gaze, cu un grad ridicat de fragmentare, însemnând peste 13.000 de sonde active. Totodată, România are în medie unele dintre cele mai mici producții per sondă din UE: 21 bep/zi, față de 2.350 în Norvegia sau 964 în Danemarca, arată datele ROPEPCA.
- Dacă unele dintre aceste zăcăminte devin neatractive pentru unii jucători, alte companii sunt interesate de ele și preluându-le, ar crește practic durata de viață a acestora. Transferul de licențe este însă atât de anevoios, încât face complet neatractiv transferul zăcămintelor aflate pe curbă descendentă a producției, segment foarte dinamic însă în alte state mari producătoare, precum Norvegia.
Cât durează un transfer de licență în Norvegia
Astfel, în Norvegia, transferul unei licențe de producție durează, de regulă, 3-4 săptămâni și doar în situații complexe, dacă tranzacția implică mai multe participații și mai multe licențe, poate dura între o lună și 5-6 luni, a explicat Mette Gravdahl Agerup, reprezentant al Ministerului de Petrol și Energie, Norvegia, într-o dezbatere pe această temă organizată de EM360 și România Durabilă.
Ea a adăugat că atunci când unele zăcăminte nu mai sunt suficient de atractive pentru companiile mari, intră companii mai mici care le preiau pentru ce se cheamă „sfârșitul producției”.
„Câmpurile sunt golite, descoperirile sunt din ce în ce mai mici și companii mai mici încep să intervină, pentru a extinde durata de viață a câmpului. Sigur că suntem în favoarea acestui lucru. Noi gestionăm între 40 și 60 de tranzacții pe an”, a declarat reprezentanta Ministerului de Petrol și Energie din Norvegia.
Comparativ, în România procesul este mult mai anevoios, ceea ce limitează semnificativ numărul acestor tranzacții. La baza cauzelor se află legislația greoaie și neclară.
„În industria de petrol și gaze naturale, toate companiile trec permanent printr-un proces de optimizare de active. Transferul de licențe este un element esențial care să ducă la prelungirea duratei de viață a zăcămintelor. Acest lucru va produce și beneficii economice – impozite, salarii etc.”, a afirmat Christopher Veit, Membru al Directoratului OMV Petrom responsabil pentru activitatea Upstream.
Potrivit acestuia, cadrul de reglementare e important și pentru cumpărător, și pentru vânzător: „Cumpărătorul analizează diverse oportunități de investiții. Un proces lung și în care banii sunt blocați face ca pentru cumpărător investiția să devină mai puțin atrăgătoare”.
Bogdan Cătălin Ghelbere, Secretar General Adjunct al Guvernului României, a explicat că în România transferul de licență se face prin Hotărâre de Guvern inițiată de către Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), care trece prin mai multe ministere.
„Cât durează, nu știu. (…) Și colegii de la ANRM învață în continuare. Sunt sigur că vom avea o procedură mult mai rapidă – nu o lună, pentru că noi avem multe ministere. Avem încredere că vom avea un proces mult mai rapid. Neavând experiența Norvegiei, învățăm, progresăm, în curând astfel de tranzacții să fie la ordinea zilei. Trebuie să avem grijă să adaptăm legislația, dacă e cazul”, a declarat reprezentantul Guvernului.
Sorin Gal, ANRM: Legea Petrolului trebuie adaptată secolului 21
gaze naturale – sursa: Pixabay
Sorin Gal, director în cadrul ANRM, a recunoscut că, deși s-au făcut numeroase modificări punctuale la Legea 238/2004 a Petrolului, „niciodată nu am făcut modificări adaptate la ce e astăzi, la secolul 21”.
Potrivit acestuia, transferul de drepturi și obligații se făcea înainte prin ordin al președintelui ANRM printr-o procedură care dura 60-90 de zile. Acum situația este însă diferită, procesul de transfer necesitând avizul din partea multor instituții ale statului, ceea ce prelungește durata de aprobare.
„E un proces destul de complex pentru că noi trebuie să facem un control la fiecare zăcământ supus transferului. Avem 9 persoane pe control în toată țara, care verifică la fața locului situația din teren”, a adăugat Sorin Gal.
Totodată, o parte din date privind zăcămintele sunt clasificate, iar transferul documentelor se face cu poșta specială, a mai spus reprezentantul ANRM. Acesta recunoaște că „trebuie să ajungem la un acord și să facem declasificarea tuturor informațiilor care fac parte din fondul geologic național și care nu sunt de natură să aducă atingere siguranței naționale”.
De asemenea, trebuie amendată și Legea petrolului și să avem legislație secundară strict pentru acest tip de transferuri, a precizat Sorin Gal. El recunoaște că în România nu există nicio diferență între procedura de transfer pentru o concesiune mică și una mult mai mare și complexă, de tipul celor offshore. De pildă, pentru toate transferurile, indiferent de mărime, e nevoie de avizul CSAT.
Lungul drum al avizelor
Spencer Coca, CEO al Mazarine Energy, o companie care a preluat prin două transferuri mai multe zăcăminte de la OMV Petrom, cel mai mare jucător național în domeniu, a declarat că prima tranzacție a durat 9 luni, iar la cea de-a doua „timpul s-a scurtat considerabil”.
„Din punctul nostru de vedere, e necesară o debirocratizare, să avem un proces unitar. Am avut surprize extrem de plăcute cu avizul necesar din CSAT, la fel al Consiliului Concurenței. La noi, cele mai mari întârzieri au fost la Ministerul Mediului – concesiunile erau în 9 județe diferite, fiecare agenție de mediu județeană avea un alt proces de aprobare și lucrul acesta a întârziat întreg procesul. Am avut județe în care a fost o lună necesară, cu vizite în teren pentru a stabili situația actuală, iar la altele a durat foarte mult. O abordare centrală la AFM ar fi benefică pentru tranzacții în viitor”, a spus CEO-ul Mazarine Energy.
„Noi am intrat în România în 2016 prin achiziția unor zăcăminte de la OMV Petrom. Am avut și noi de învățat. Dacă ne uităm înapoi, considerăm un succes intrarea pe piață. În România, după părerea noastră, mai e loc de a aduce mai multe companii”, a conchis Spencer Coca, CEO al Mazarine Energy.
Dialogul între mediul de afaceri, mediul decident şi specialişti s-a purtat în cadrul dezbaterii ”Decizii pentru Noua Economie”, iniţiată de România Durabilă și EM360 Group, cu sprijinul Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze (FPPG). NewsEnergy a fost partener media al acestui eveniment.
Sectorul de petrol și gaze, contribuții semnificative la bugetul de stat
Sectorul de petrol și gaze din România a fost un puternic contribuitor la creșterea PIB-ului, se arată într-o analiză realizată de Laurian Lungu, Cofondator Consilium Policy Advisors Group – CPAG.
„Cu toate acestea, în ultimii ani, această contribuție a început să scadă încet și treptat, declanșată de un cumul de factori, inclusiv factori economici, cum ar fi scăderea ratelor de înlocuire a rezervelor sau măsuri de reglementare și modificări ale politicilor, acestea din urmă având loc atât pe plan intern, cât și la nivelul Uniunii Europene (UE)”, se arată în analiza publicată de FPPG.
Între 2017-2019 companiile de petrol și gaze chestionate au generat 1,8% din PIB, aproximativ jumătate din contribuția întregului sector energetic. Totalul impozitelor și dividendelor plătite statului de companiile de petrol și gaze chestionate au fost în medie de 16 miliarde lei pe an, echivalentul a 6% din veniturile actuale ale guvernului. Găsiți documentul complet AICI.
ARTICOLE SIMILARE:
Analiză GDR // Zăcămintele de gaze naturale din Marea Neagră: bonanza sau fata morgana?
Gazele naturale vor înregistra cea mai mare creștere între combustibilii fosili, până în 2035
