Angajații din carierele Complexului Energetic Oltenia (CEO), care în ultimele zile au întrerupt lucrul protestând față de condițiile de muncă și cerând salarii mai mari, au reluat activitatea în această dimineață la două dintre cariere – Jilț Nord și Jilț Sud, potrivit unui anunț al companiei, însă continuă în celelalte cariere. Minerii vor primi o majorare salarială, dar acest lucru nu rezolvă fondul critic al problemei: lipsa investițiilor în sector și faptul că, printr-o legislație dezastruoasă și o lipsă totală de viziune, Guvernul Dăncilă riscă să transforme CEO într-o „gaură neagră” cum este Complexul Energetic Hunedoara.

Deși CEO se confruntă cu probleme financiare uriașe, Guvernul nu are nicio strategie pentru revitalizarea companiei. Ba mai mult, celebra OUG 114/2018 îi impune și o taxă suplimentară de 2% pe cifra de afaceri, deși compania are o nevoie uriașă de investiții pentru modernizare.

Din cauza rezultatelor financiare negative și a degradării fluxului de numerar din perioada 2014-2016, o serie de investiții și lucrări de reparații la utilajele din dotare nu s-au mai realizat sau au fost amânate, astfel că starea tehnică a acestora s-a înrăutățit”, se arată în Raportul administratorilor CEO pentru 2017, consultat de NewsEnergy.

Din aceste motive, în perioada 2018-2020 se va pune accent pe realizarea cât mai multor lucrări de investiții pentru reabilitarea capacităților de producție, spuneau administratorii.

  • În același raport se mai arată că „fiabilitatea și operarea blocurilor energetice din cauza proceselor de disponibilizare anterioare a scăzut sau a devenit deficitară prin plecarea de personal cu expertiză în domeniu”.

Angajații cer acordarea echipamentului de protecție

Că situația este critică, s-a văzut inclusiv în revendicările muncitorilor care au protestat spontan zilele acestea. Pe lângă majorarea salariilor, ei au cerut lucruri esențiale, precum asigurarea echipamentelor de protecție,  îmbunătățirea condițiilor de lucru la locurile de muncă, aprovizionarea cu materiale pentru utilaje, necesare realizării procesului de producție, ori transportul la locurile de muncă (la intrare și ieșire cu mașinile) și reabilitarea căilor de acces către utilaje. Ei au mai solicitat plasarea personalului pe locurile de muncă pe funcții și meserii și întreruperea și încetarea abuzurilor asupra personalului muncitor.

În mod inedit, la acest protest, angajații nu au vrut să fie reprezentați de sindicate, în care au spus că nu mai au încredere. În timpul protestelor, minerii s-au simțit amenințați pentru întreruperea lucrului.

Publicația locală Pandurul relatează că oamenilor le este teamă că vor răspunde în fața legii pentru această mișcare. „Ne-au amenințat niște ingineri că ne dau în judecată și plătim daune de 50 de milioane de lei. Eu mi-am văzut numele în ziar, la Pandurul. Nici nu știam că m-au dat și pe mine în judecată. Nu renunțăm sub nicio formă la protest”, a spus unul dintre minerii de la Roșiuța.

„Colegilor le e frică. Sunt toți în sală, dar nu vor să vorbească. Nu vor să iasă să vorbească. Ne-au amenințat să nu mai ieșim, că ne dau în judecată. Ce să ne facă? Să ne bage la pușcărie? De-asta au golit pușcăriile de infractori? Să ne bage domnul Dragnea pe noi?”, s-a revoltat un alt miner.

Pierderi și datorii uriașe de la înființare

Complexul Energetic Hunedoara are peste 13.000 de angajați, dar și un plan de restructurare anual, care prevede disponibilizarea câtorva sute de angajați. De la înființare, în 2012, CEO nu a realizat profit decât în primii doi ani, apoi a intrat în pierderi uriașe, care în 2016 au depășit 1,3 miliarde de lei.

  • Profitând de prețurile record de pe bursa de energie, despre care s-a speculat în piață că au fost cauzate de înțelegeri între producătorii de stat, CEO a reușit abia în 2017 să realizeze un profit net de 180 milioane lei, cel mai mare de până atunci, la o cifră de afaceri netă de 2,92 miliarde lei.

Chiar și așa, după repartizarea celei mai mari părți a profitului pentru acoperirea pierderilor contabile din anii precedenți, compania tot rămăsese, la finele lui 2017, cu pierderi contabile de 531 milioane lei, rămase de acoperit din profiturile anilor următori. În plus, compania avea, la finele lui 2017, datorii totale la instituții de credit de peste 1,8 miliarde de lei, la venituri totale de 4,36 miliarde lei.

  • Din cauza obligațiilor de mediu privind achiziția de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, care au depășit un miliard de lei, compania a încheiat însă anul trecut pe pierderi, după cum a declarat recent directorul general al CEO, Sorin Boza.

Cristina Prună, USR: Minerii de la CEO, primele victime ale OUG 114

Cristina Prună, USR (Sursa: Facebook)

Deputatul USR Cristina Prună susține că minerii de la Complexul Energetic Oltenia sunt primele victime ale guvernului PSD-ALDE, după adoptarea OUG114/2018, prin care s-a plafonat prețul energiei electrice și al gazelor naturale și s-a impus și o taxă de 2% pe cifra de afaceri a companiilor care activează în acest sector.

Minerii de la CEO lucrează cu echipamente și tehnologie învechite. Mulți vin cu propriile unelte de-acasă, grupurile sanitare sunt mizerabile, iar tehnica folosită este de pe vremea comunismului, cu un randament foarte scăzut. Așadar, au tot dreptul să protesteze pentru condiții mai bune de muncă. Însă, cei de-acolo trebuie să privească realitatea drept în față, fără niciun fel de menajament. Prețul plătit de CEO pentru poluare, adică certificatele de CO2, este în continuă creștere. În acest context, taxa de 2% pe cifra de afaceri și plafonarea prețului nu sunt decât lovitura de grație, întrucât, Guvernul blochează la un nivel insuficient viitoarele venituri ale companiei”, a declarat Cristina Prună.

„În acest fel, CEO are toate șansele să se transforme într-o gaură neagră precum Complexul Energetic Hunedoara. Acest lucru periclitează și șansele companiei de a se retehnologiza și de a investi în noi linii de afaceri, precum capacități noi de producție pe gaz sau regenerabile. Consecința? Locurile de muncă de la CEO vor fi și mai nesigure, iar securitatea energetică a României va fi vulnerabilizată”, a adăugat Cristina Prună, deputat USR.

Sistemul energetic național, dependent de cărbune

Sistemul Energetic Național (SEN) este dependent de disponibilitatea blocurilor energetice ale Complexului Energetic Oltenia, pe fondul lipsei de apă și vânt.

Cărbunele este resursa energetică primară de bază în componența mixului energetic, fiind un combustibil strategic în susținerea securității energetice naționale și regionale. În perioadele meteorologice extreme, cărbunele stă la baza rezilienței alimentării cu energie și a bunei funcționări a SEN, acoperind o treime din necesarul de energie electrică”, scrie în proiectul Strategiei Energetice a României pentru perioada 2019-2030.

În 2017, cărbunele a avut cea mai mare pondere, de 28%, în mixul de resurse energetice care a stat la baza producției de energie electrică. Complexul Energetic Hunedoara este în prag de faliment.

Sursă foto: Facebook (Cristina Prună, Mineri și energeticieni)