Modificarea sistemului de impozitare pentru sectorul de producție al gazelor naturale din România și-a atins scopul de a genera venituri bugetare suplimentare pe termen scurt, anul trecut fiind colectate în plus la buget 524 milioane lei din impozite specifice, cu 42% în plus față de 2017. Comparativ, veniturile în acest sector au crescut cu 8%, în cifre însemnând un plus de 538 milioane lei, astfel că majorarea veniturilor industriei a fost anulată de creșterea impozitelor.

Aceste venituri suplimentare la buget au venit cu sacrificiul descurajării investițiilor viitoare și descurajării producției locale, cu reducerea, desigur, a independenței energetice și creșterea dependenței de importuri”, se arată într-un studiu făcut de casa de avocatură Biriș Goran la comanda Federației Patronale de Petrol și Gaze (FPPG).

Mai rău, creșterea continuă a nivelului de impozitare este corelată cu un nivel al producției în scădere. În plus, instabilitatea legislativă a fost foarte accentuată în ultimii 7 ani: casa de avocatură a identificat nu mai puțin de 18 acte normative cu impact asupra sectorului upstream al gazelor naturale, prin care s-au adus modificări importante.

„Noi am pus pariuri după ce casa ne-a arătat cărțile”

Gabriel Biriș - sursa: Facebook (pagina personală)

Gabriel Biriș – sursa: Facebook (pagina personală)

Modificările propuse la legislația în domeniul petrolier prin ultimul proiect de lege pus în dezbatere publică de Ministerul Energiei aduc o îmbunătățire a situației, dar tot nu garantează că investițiile vor mai fi făcute, pentru că investitorii și-au pierdut grav încrederea, din cauza schimbărilor regulilor în timpul jocului, a declarat avocatul specializat în fiscalitate Gabriel Biriș (foto), la o dezbatere organizată astăzi de FPPG.

Potrivit acestuia, dacă e să facem o comparație cu jocul Blackjack, unde regula prevede că după ce crupierul îți arată cărțile, nu mai poți pune pariuri, „noi am pus pariuri după ce casa ne-a arătat cărțile. Să modifici condițiile unui acord în timpul acordului unilateral nu dă bine pentru credibilitate”.

Chiar și această îmbunătățire nu ne garantează că investițiile vor fi făcute, „pentru că suntem într-o încălcare flagrantă a înțelegerii făcute înainte de luarea deciziilor de investițiilor în explorare. Încrederea este baza pentru tot, nu doar a investițiilor, ci a economiei în general”, a declarat Biriș.

Sunt o îmbunătățire, dar nu rezolvă problema credibilității pierdute. Când treci cu tăvălugul, chiar și îndulcind un pic pilula nu ai nicio garanție că investitorul o să o și înghită. Sunt îngrijorat cu privire la efectul răului deja produs”, a adăugat Gabriel Biriș.

Totuși, prin modificările propuse de Ministerul Energiei, cota totală a statului (government take) atinge un nivel mai echilibrat de aproximativ 60% din profiturile generate într-un proiect standard offshore (față 90% anterior), ceea ce oferă o șansă pentru dezvoltarea proiectelor din Marea Neagră.

Printre ele, se află propunerea de a excepta producătorii de gaze naturale de obligația de a vinde la preț maxim de 68 lei/MWh, dar și de taxa de 2% pe cifra de afaceri, introdusă prin OUG 114/2018.

Posibile măsuri de îmbunătățire a sistemului

  1. Reducerea sarcinii fiscale efective
  2. Corelarea impozitării cu gradul de dificultate și risc al exploatării
  3. Un grad mai ridicat de corelare a impozitării cu profitabilitatea proiectelor
  4. Adoptarea unor prețuri de referință relevante pentru piață
  5. Modificări legislative care să asigure stabilitate/predictibilitate pentru investitori

ARTICOLE SIMILARE:

Nota de plată venită de la Guvern și Parlament: românii au ajuns să suporte prețuri duble la gaze și energie față de state din vest

România a devenit în 2019 importator net de energie. OUG 114 a declanșat o cascadă de efecte negative

Stoica, BRM: OUG 114/20118 a dus la scumpirea masivă a gazelor din producția internă

ANALIZĂ. Catastrofă pe piața gazelor: factura importurilor rusești, mai mare cu peste 70%; americanii, alungați din M. Neagră; BRUA, întârziată