Ordonanța 114/2018 aprobată de Guvernul Dăncilă la finele anului trecut a complicat enorm problemele din sectorul energetic românesc. Nu doar că importurile de gaze au explodat, dar pentru prima dată, România a devenit importator net de energie electrică. În aceste condiții, se pune serios întrebarea cum vom trece această iarnă. În plus, populația nu a simțit beneficii în facturi, prețul gigacaloriei nu a scăzut, dar industria a fost puternic lovită de scumpiri, iar multe companii din industrie își pun problema de relocare. 

Va fi primul an în mult timp când România va fi importator net de energie”, a declarat astăzi Corneliu Bodea, președinte al Centrului Român al Energiei.

El a adăugat că problematica consumatorilor vulnerabili este rostogolită de 20 de ani şi a dus la tot felul de aberaţii în reglementare.

„Am muncit zile şi nopţi pentru a explica că efectele OUG 114 nu vor aduce nimic bun. Există o propunere de schimbare, dar nu este suficient analizată. Schimbarea schimbării nu înseamnă că aduce automat ceva bun, estimez că modificări neatente la OUG 114 pot genera presiuni importante pe piaţa de energie”, a afirmat Corneliu Bodea, la conferința „Energia în priză” organizată de ziarul Bursa.

V. Popescu: Să fie acesta scopul OUG, să facem anumite firme bune de vândut?

Virgil Popescu, PNL

Virgil Popescu, vicepreședinte al Comisiei de Industrii din Camera Deputaților, a declarat că OUG 114, care a redus prețul gazelor la producători la 65 lei/MWh și a impus marilor producători ieftini de energie  – Nuclearelectrica și Hidroelectrica – să vândă 65% din producție la preț reglementat – nu a adus niciun fel de beneficii populației. În shimb, câștigurile par că s-au mutat de la producători la furnizori – distribuitori.

„Nu știu dacă sunt reale zvonurile din piață – că pe baza ordonanței, anumiți furnizori și-au recuperat pierderile din urmă. Să fie acesta scopul OUG, să facem anumite firme bune de vândut?”, a spus deputatul liberal Virgil Popescu.

El a adăugat că în ultimii ani nu au fost puși în funcțiune decât vreo 20 și ceva de MW, pe surse regenerabile.

Cine vine să facă investiții în România pe energie electrică, cu un cadru instabil, nepredictibil și cu obligația să vândă pe OPCOM, nu în contracte pe termen lung? Cum poate demonstra că poate vinde energia? Restricția din Legea 123 cu privire la bursa OPCOM ar trebui ridicată, cel puțin pentru investiții noi. Nu e normal să nu pot face PPA (Power Purchase Agreements, acorduri pe termen lung – n.r.) ca să mă finanțez”, a explicat deputatul.

În plus, la iarnă, când Rusia ar putea opri tranzitul de gaze prin Ucraina, România nu va avea surse alternative de aprovizionare. „Mai mult de 25-30 milioane metri cubi pe zi nu putem extrage din depozite, fiindcă nu au fost modernizate. Nu am pus compresoare mai puternice”, a completat Virgil Popescu.

B. Badea, Hidroelectrica: Grija pentru consumatorul final a fost o falsă problemă

Consumatorul nu a câștigat nimic din OUG 114/2018, a declarat, la rândul său, Bogdan Badea, directorul general al Hidroelectrica. Mai mult, atrage el atenția, producătorul e obligat să vândă cu prețul de 111 lei/MWh pentru casnici, deși pe segmentul concurențial, prețul este sub cel reglementat.

„Scopul ordonanței – grija pentru consumatorul final – a fost o falsă problemă. Dacă ne preocupă consumatorul final, toți actorii ar trebui să contribuie într-un fond de solidaritate care să targeteze doar consumatorul vulnerabil, care trebuia de mult prea multă vreme definit”, a punctat directorul general al Hidroelectrica.

În plus, nu a existat nicio migrație către zona reglementată a consumatorilor, ci dimpotrivă, consumatorii casnici au continuat să migreze pe piața concurențială.

„Care este sensul (întoarcerii la prețurile reglementate – n.r.), atât timp cât piața ne-a arătat că românii sunt oameni inteligenți și caută prețuri mai bune?”, a adăugat Badea.

În plus, prin creșterea salariului minim în sectorul de construcții – măsură introdusă tot prin OUG 114/2018 – „am ajutat sectorul de construcții, dar am omorât investițiile în sine”.

După 7 luni de negocieri pentru implementarea salariului minim în construcții, în perioada următoare Hidroelectrica va semna contracte pentru repornirea unor investiții de peste 500 milioane lei, a mai spus acesta.

Boza, CEO: Vom plăti 1,6 miliarde de lei pentru certificatele de emisii

Și problemele Complexului Energetic Oltenia (CEO) s-au acutizat.

Anul acesta estimăm că vom plăti 1,6 miliarde de lei certificatele de emisii versus 1,45 miliarde lei, anul trecut. De la 49,3% din cifra de afaceri în 2018, anul acesta vom trece peste 51% din cifra de afaceri. Cu banii ăștia puteam construi un grup de 250 MW pe an nou”, a declarat Sorin Boza, directorul general al CEO.

El a adăugat că astăzi „CEO are capacități de producție care produc aproape la costul de producție al Hidroelectrica. Dacă nu aș avea acest certificat, aș concura cu Hidroelectrica”.

Boza a menționat că România nu poate înlocui capacitățile pe cărbune, mai ales pe timp de iarnă. „Dacă nu e cărbune, atunci ce e? În ultimele 3 ierni am avut cote de piață de peste 33%. România nu are capacitatea de import în acele momente ca să înlocuiască capacitatea noastră de producție”, a afirmat Boza.

El a adăugat că „lucrăm la o schemă de sprijin și sper să găsim soluția corectă și legală de a merge mai departe”.

Totuși, întrebat de NewsEnergy cum s-a pregătit pentru a trece cu bine această iarnă, Boza a refuzat să dea detalii. El a dat asigurări că nu vor fi niciun fel de probleme și toate cele 11 grupuri ale CEO vor funcționa la capacitate maximă.

P. Ianc: „Multe companii au blocat investițiile și sunt pe punctul de delocalizare”

Președintele Societății Române de Metalurgie, Petru Ianc, a atras atenția că electricitatea reprezintă 35% din costuri în metalurgie, circa 20% în siderurgie, în industria prelucrătoare – 10%, iar aceștia, fiind într-o competiție globală, sunt foarte afectați de scumpiri.

„Prețul energiei electrice și al gazelor a crescut exponențial. Azi, multe companii au blocat investițiile și sunt pe punctul de delocalizare. Plătim cogenerarea de ani de zile, fără să vedem efectul în scăderea costurilor. Circa 8 miliarde de euro au plătit în ultimii 10 ani consumatorii casnici și industriali pentru schema de sprijin pentru regenerabile. Se mai plătesc și certificatele de emisii de CO2”, a declarat Petru Ianc, într-o intervenție în sală.

El a adăugat că, mai mult, costul acestor certificate pentru emisii este introdus în preț și de cei doi producători nepoluanți, Hidroelectrica și Nuclearelectrica: „Vă spun cum se întâmplă: cei doi producători se aliniază la prețul producătorului termo, ce are inclus în acest preț costul certificatelor de emisii de CO2”. 

„În plus, în Europa, costurile la consumatorii industriali cu emisiile de CO2 sunt compensate. Legislația europeană permite acest lucru, în România nu se întâmplă și de aceea industria din România are un handicap uriaș față de concurență. În Polonia, parlamentul a adoptat recent compensarea, aceasta fiind a 15 a țară a UE care adoptă această măsură”, a adăugat Petru Ianc.

ARTICOLE SIMILARE:

ALARMĂ: Autoritățile recunosc, în sfârșit, că rușii ar putea întrerupe livrările la iarnă și nu vom avea destule gaze

ANALIZĂ. Catastrofă pe piața gazelor: factura importurilor rusești, mai mare cu peste 70%; americanii, alungați din M. Neagră; BRUA, întârziată 

ANALIZĂ. Statul a „înghețat” prețul gazelor, iar România va îngheța la iarnă, așteptând gazul de la ruși

Ucraina se așteaptă ca Rusia să oprească gazele, la iarnă. Și ungurii își pun centura de siguranță

SPECIAL. OUG 114, „minge la fileu” pentru ruși. Facturile pentru gazele din import au explodat