Criza petrolului din România intră într-o nouă etapă, după ce Guvernul a amânat adoptarea ordonanței privind măsurile pentru piața carburanților. Consiliul Economic și Social (CES) a întârziat avizul, invocând lipsa unor aprobări esențiale. În tot acest timp, vocile din mediul de afaceri care critică măsurile propuse de Executiv s-au înmulțit.
Ședința extraordinară de guvern programată pentru marți, la ora 17:00, a fost amânată pentru o dată care va fi anunțată ulterior, a informat executivul, potrivit Agerpres.
CES a amânat avizarea proiectului de ordonanță de urgență a guvernului privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și pentru instituirea unor măsuri de protejare a economiei și populației pe durata situației de criză, precum și pentru modificarea unor acte normative în domeniul energiei.
CES a precizat pe site-ul propriu că a amânat avizarea proiectului, menționând că termenul este 6 aprilie, conform prevederilor articolului 7 alineat (1) din Legea nr. 248/2013, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Conform CES, lipsesc avizele pe proiectul de act normativ din partea vicepremierului Marian Neacșu și a Ministerului Justiției, mai arată Agerpres.
Guvernul a anunțat luni că va adopta, marți, o ordonanță de urgență prin care să fie declarată situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și să fie stabilite măsuri de protejare a economiei și a populației pe durata acestei crize.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, decizia a fost luată, luni, în grupul de lucru pentru analizarea creșterii prețurilor la combustibili și identificarea soluțiilor menite să reducă impactul asupra economiei și populației, convocat de prim-ministrul Ilie Bolojan.
„În urma discuțiilor, s-a decis ca Guvernul să adopte, mâine, o ordonanță de urgență prin care să fie declarată situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și să fie stabilite măsuri de protejare a economiei și a populației pe durata acestei crize. Pe durata situației de criză vor fi instituite măsuri de protecție aplicabile pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru intervale de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au determinat instituirea situației de criză. Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică”, se menționa în comunicat.
Adaosul ar urma să fie plafonat pe tot lanțul la 50% din adaosul practicat în ultimele 12 luni anterioare izbucnirii crizei.
Totodată, exportul și/sau livrările intracomunitare de benzină și motorină ar urma să fie realizate de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și al Ministerului Energiei.
„Pe durata situației de criză, se reduce cantitatea de biocarburant din benzină pentru scăderea prețului final”, mai propune Guvernul.
Reacții negative în lanț din mediul de afaceri la propunerile guvernului
Specialistul în fiscalitate Gabriel Biriș avertizează că principala vulnerabilitate pentru România nu este nivelul prețurilor, ci riscul de penurie, în contextul unor intervenții administrative care pot distorsiona funcționarea pieței. Potrivit acestuia, plafonarea adaosurilor comerciale ar putea avea efecte contrare celor urmărite, întrucât adaosul nu reprezintă profit net, ci acoperă costuri operaționale precum salariile, taxele și energia.
Reducerea forțată a acestuia ar putea împinge o parte dintre operatori în pierdere și, implicit, închiderea activității, ceea ce ar reduce oferta și ar favoriza concentrarea pieței.
În același timp, măsuri precum reducerea conținutului de biocarburanți sau scăderea prețurilor la pompă pot stimula consumul, amplificând presiunea asupra aprovizionării. Eliminarea bio-etanolului, de exemplu, ar putea reduce atât volumul total disponibil, cât și producția internă, afectând inclusiv industria locală. În acest context, expertul susține că prioritatea statului ar trebui să fie asigurarea continuității aprovizionării și evitarea intervențiilor care pot accentua dezechilibrele din piață, mai degrabă decât controlul direct al prețurilor. Detalii, AICI.
La rândul său, Corina Murafa, expert independent în Energie, Climă și Sustenabilitate, consideră că măsurile anunțate de guvern au un impact limitat asupra prețurilor la pompă, în condițiile în care acestea sunt determinate în principal de evoluțiile internaționale ale petrolului. Limitarea adaosurilor comerciale ar avea efecte marginale, având în vedere marjele deja reduse din distribuție. Eliminarea biocarburanților este văzută ca o decizie contraproductivă, care ar putea crește dependența de volatilitatea pieței petroliere, în loc să o reducă.
În opinia sa, măsurile cu impact real — precum raționalizarea consumului sau reducerea semnificativă a taxelor — sunt dificil de aplicat, fie din motive politice, fie bugetare. În lipsa unor soluții rapide, direcția rămâne una clară: reducerea dependenței de combustibili fosili, în special în transport, unde electrificarea este considerată, în prezent, cea mai viabilă alternativă pe termen mediu și lung. Detalii, AICI.
Președintele IMM România, Florin Jianu, a solicitat marți, la Zalău, o întâlnire de urgență a Consiliului Național Tripartit pentru identificarea unor soluții imediate de limitare a prețurilor la combustibil.
El a avertizat că statul trebuie să dea dovadă de solidaritate reală prin reducerea fiscalității (accize și TVA), nu doar prin presiune asupra mediului de afaceri.
Acesta a criticat lipsa de reacție rapidă a autorităților, comparând situația actuală cu ezitările din timpul pandemiei sau de la începutul conflictului din Ucraina. Jianu a punctat faptul că peste 60% din prețul carburanților este reprezentat de taxe și accize, solicitând Executivului măsuri fiscale concrete în locul unor plafonări care ar putea bloca economia.
„Dacă vorbim de solidaritate, hai să fim solidari, că ne-am săturat de solidaritatea care vine numai dintr-o parte, din partea antreprenorilor. Statul să-și asume și el scăderea accizei, limitarea TVA-ului, returnarea acestuia sau renunțarea la acel impozit minim pe cifra de afaceri. Statul să nu transfere responsabilitatea doar pe umerii antreprenorilor și cetățenilor„, a adăugat acesta, citat de Agerpres. Detalii, AICI.
Reducerea conținutului de biocarburant din benzină de la 8% la minimum 2%, prevăzută în ordonanța de urgență privind declararea stării de criză pe piața petrolieră, afectează direct producătorii agricoli și ridică probleme serioase de legalitate la nivel european, în condițiile în care România nu a notificat Comisia Europeană, iar nicio altă țară membră UE nu a adoptat o măsură similară, avertizează Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), într-o scrisoare deschisă transmisă autorităților. Detalii, AICI.
România se află în prezent printre statele Uniunii Europene cu cele mai ridicate accize și prețuri la motorină, nivel care generează riscuri imediate pentru transportul de marfă și pentru cel al elevilor navetiști, în condițiile în care operatorii nu își mai pot acoperi costurile, a declarat, luni, președintele Federației Operatorilor Români de Transport (FORT), Beniamin Lucescu. În acest context, transportatorii rutieri solicită intervenția urgentă a Guvernului. Detalii, AICI.
(Photo credit: Guvernul României)
CITEȘTE ȘI:
Grecia intervine în criza carburanților: subvenții de 300 milioane euro și plafonarea profiturilor
Suedia reduce taxele la carburanți și compensează facturile la energie, pe fondul crizei
