Guvernul României va adopta pe 24 martie 2026 o ordonanță de urgență prin care declară situație de criză pe piața țițeiului și a produselor petroliere, în contextul creșterii accelerate a prețurilor la carburanți. Măsurile anunțate includ plafonarea adaosului comercial pentru benzină și motorină pe întreg lanțul economic, restricționarea exporturilor și reducerea conținutului de biocarburant, pentru a limita impactul asupra economiei și populației.
Decizia a fost luată la 23 martie 2026 în grupul de lucru pentru analizarea creșterii prețurilor la combustibili și identificarea soluțiilor menite să reducă impactul asupra economiei și populației, convocat de prim-ministrul Ilie Bolojan.
”În urma discuțiilor, s-a decis ca Guvernul să adopte, mâine, o ordonanță de urgență prin care să fie declarată situația de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și să fie stabilite măsuri de protejare a economiei și a populației pe durata acestei crize. Pe durata situației de criză vor fi instituite măsuri de protecție aplicabile pentru o perioadă de 6 luni, cu posibilitatea prelungirii succesive pentru intervale de cel mult 3 luni, atât timp cât persistă circumstanțele care au determinat instituirea situației de criză. Adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora va fi limitat pe întregul lanț de activitate economică”, se arată în comunicat.
Totodată, exportul și/sau livrările intracomunitare de benzină și motorină vor putea fi realizate de către operatorii economici exclusiv cu acordul prealabil scris al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și al Ministerului Energiei.
‘‘Pe durata situației de criză, se reduce cantitatea de biocarburant din benzină pentru scăderea prețului final”, conform comunicatului.
De asemenea, ministerele Finanțelor, Economiei, Energiei, împreună cu Consiliul Concurenței, vor monitoriza permanent piața și vor evalua orice alte măsuri care se impun.
La întâlnirea de lucru au fost prezenți și vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, precum și reprezentanți ai Consiliului Concurenței.
Chisăliță (AEI): Plafonarea marjelor elimină concurența mică
Plafonarea marjelor este o intervenție care lovește selectiv și poate deveni un mecanism de selecție, eliminând concurența mică, consideră președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
„O a treia soluție, prezentată drept mai echilibrată, plafonarea marjelor comerciale. Nu mai controlezi direct prețul final și nici nu renunți la venituri fiscale. În schimb, limitezi cât pot câștiga companiile pe lanțul de distribuție. La nivel de discurs, este măsura perfectă, statul nu <<intervine brutal>>, ci doar <<corectează excesele>>. În realitate, însă, nu corectează piața – ci o rearanjează în favoarea celor mai puternici”, a comentat Dumitru Chisăliță, într-o analiză transmisă presei.
Potrivit acestuia, argumentul pro pentru această măsură este o aparentă echitate și control al ‘profiturilor excesive’, deoarece limitează creșterile speculative pe lanțul de distribuție, păstrează funcționarea pieței (spre deosebire de plafonarea prețurilor) și nu afectează direct veniturile bugetare (spre deosebire de reducerea accizelor).
„În plus, este ușor de vândut politic: nu lovești în piață, lovești în <<lăcomie>>”, a punctat Chisăliță.
El a subliniat că argumentul contra este iluzia că marjele pot fi „înghețate” fără consecințe.
„Problema este că marja nu este un simplu adaos arbitrar. Ea acoperă costuri logistice, riscuri, variații de aprovizionare, investiții. Când plafonezi marjele, nu elimini aceste realități – le comprimi artificial. Iar reacția pieței nu întârzie”, a subliniat președintele AEI.
Astfel, a explicat el, companiile mari, integrate și cu putere de piață, au multiple modalități de a compensa: mută costurile pe alte produse; optimizează contabil marjele între subsidiare; negociază mai agresiv cu furnizorii mai mici; reduc costuri în zone mai puțin vizibile (calitate, servicii, investiții).
În schimb, companiile mici nu au aceste opțiuni, deoarece au costuri fixe mai ridicate relativ, nu au putere de negociere și nu pot redistribui pierderile în alte segmente.
Conform datelor prezentate de AEI, marja comercială în momentul de față la motorină este de circa 9%, ponderea costului aditivării motorinei este de 2-3%, iar reducerea la jumătate a acestora ar însemna o diminuare a prețului de 5%.
(sursa foto: Freepik.com)
CITEȘTE ȘI:
Criză energetică globală: AIE avertizează asupra celui mai grav șoc din ultimele decenii
