Circa 10% dintre români nu își permit să îşi încălzească în mod adecvat locuinţa, arată datele publicate de Eurostat, bazate pe un sondaj desfășurat în toate statele membre. Potrivit situației analizate de NewsEnergy, România se află pe locul 7 în ceea ce privește amploarea problemei.

În rândul statelor membre situaţia variază foarte mult, iar cel mai rău stă Bulgaria, cu un procent de 34% dintre locuitori care au declarat că nu îşi permit încălzirea adecvată a locuinţei. Ea este urmată de Lituania (27,9%), Grecia (22,7%), Cipru (21,9%), Portugalia (19,4%), Italia (14,1%) și România (9,6%).

La polul opus, în Austria (aflată pe ultimul loc, cu 1,6%), Finlanda, Luxemburg, Olanda, Estonia şi Suedia, sub 2,5% dintre respondenţi au susţinut acelaşi lucru.

Per ansamblu, aproape 7% dintre locuitorii Uniunii Europene au declarat, în 2018, că nu îşi permit să îşi încălzească în mod suficient locuinţa, o pondere care a scăzut constant în ultimii ani, de la un vârf de 11% înregistrat în anul 2012, arată Eurostat.

  • La fel ca şi în UE, în România procentul celor care declară că nu îşi permit să îşi încălzească în mod suficient locuinţa a scăzut constant în ultimii ani, de la 33,3% în anul 2007 până la 11,3% în anul 2017, pentru a ajunge la 9,6% în 2018, potrivit aceleiași surse.

O problemă de venituri și de eficiență energetică

Capaci­tatea gospodăriei de a-și încălzi locuința suficient este un indicator care relevă sărăcia energetică. Potrivit unui studiu despre sărăcia energetică publicat în 2017 de Centrul pentru Studiul Democrației, dacă s-ar aplica și în România indicatorii cel mai des folosiți la nivel european, numărul românilor considerați în sărăcie energetică ar fi de de până la 19%, pe când ajutoarele cu încălzirea de la bugetul central acoperă sub 5% din populație.

Standardele de temperatură interioară cele mai agreate și la care se raportează și legislația românească sunt cele propuse de OMS în 1987. Ele sunt 21 grade Clesius pentru camera de zi, respectiv 18 grade Clesius pentru celelalte zone locuite.

ARTICOLE SIMILARE:

Reguli noi de performanță energetică pentru clădiri, din 2020. Punctele de încărcare a mașinilor electrice devin obligatorii

Theresa Griffin, europarlamentar: Nimeni nu ar trebui să fie pus să aleagă între a mânca sau a se încălzi

EXCLUSIV. Șapte din zece greci nu înțeleg factura de electricitate

Trei povești de succes în domeniul sărăciei energetice și deșeurilor din Peru, Portugalia și Mexic

Furnizorii de utilități solicită reforma sistemului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie

Noi reguli la acordarea ajutoarelor pentru încălzire. Guvernul le-a tăiat drastic pe unele dintre ele