Criza pandemică pe care am traversat-o, dar și cea energetică au scos în evidență mai mult decât oricând rolul clădirilor în viața noastră. Consumul ridicat de energie din clădiri înseamnă facturi mari, impact negativ asupra securității energetice, dar și asupra mediului înconjurător și a sistemului climatic. Legislația europeană în domeniu este tot mai ambițioasă, impunând trecerea clădirilor la cerințe de eficiență prin care își produc singure necesarul de energie din surse regenerabile, având zero emisii de carbon, începând cu 2030.
Mai mult, datorită avansului tehnologic și digitalizării, clădirile viitorului ar putea deveni „micro-hub-uri” energetice, care consumă, produc, stochează și furnizează energie, oferind flexibilitate sistemului energetic. De asemenea, eficiența energetică în clădiri va fi tot mai strâns legată de îmbunătățirea calității vieții, a confortului și a sănătății utilizatorilor. Aceste idei au fost subliniate de către experții prezenți la cea de-a patra ediție a conferinței internaționale România Eficientă Forum, care a avut loc pe 24 noiembrie, cu tema „The Role of Buildings to REPowerEU”.
Specialiștii care au participat la România Eficientă Forum au explicat rolul critic al eficienței energetice în anii următori.
Christina Verchere, CEO al OMV Petrom: „Niciodată până acum nu a fost mai pronunțată necesitatea de a promova eficiența energetică. Pentru România Eficientă, convingerea fundamentală este că școlile publice reprezintă cel mai bun loc de plecare, deoarece renovarea majoră a școlilor duce la economisirea unei cantități masive de energie, precum și la crearea unui mediu mai confortabil și mai sănătos pentru elevi și profesori. De asemenea, renovarea școlilor la cerințe nZEB (nearly zero energy building) reduce emisiile de carbon, creând în același timp spații mult mai bine adaptate la contextul actual. Și, la fel de important, renovarea școlilor are o relevanță educațională extraordinară pentru tânăra generație, de care depinde însuși succesul tranziției noastre energetice”.
Radu Dudău, Director Energy Policy Group și coordonator al programului România Eficientă: „Abia am început să ne familiarizăm cu standardul nZEB și nu este clar cum vom putea introduce cerințe de clădiri cu un consum energetic zero (ZEB) obligatorii din 2030. Totuși, sunt mai optimist că vom putea trece mai ușor de la nZEB la ZEB. Văd deja un ecosistem destul de vibrant de companii din industria eficienței energetice și a materialelor durabile pentru renovări care aduc pe piață tehnologii, sisteme, echipamente, materiale la o scară fără precedent.”
Paula Rey Garcia, Deputy Head of Unit, Direcția Generală Energie, Comisia Europeană: „Fără o schimbare fundamentală în utilizarea stocului de clădiri nu ne vom putea atinge obiectivele privind clima și energia. În contextul geopolitic actual, cred că ceea ce am văzut în ultimele luni demonstrează că trebuie să ne reducem dependența de combustibilii fosili în clădiri, iar încălzirea și răcirea acestora sunt unul dintre domeniile cu adevărat prioritare de abordat. Trebuie să transformăm sectorul în mod fundamental, așa că e necesar, pe de o parte, să îmbunătățim eficiența energetică și, de asemenea, să facem clădirile să participe mult mai activ la rețea, dezvoltând sursele regenerabile și făcând cu adevărat o schimbare în materie de renovări.”
Julian Popov, Chairman, Institutul European pentru Performanța Clădirilor (BPIE): „Clădirile devin micro-hub-uri de energie odată cu dezvoltarea tehnologiilor. Clădirile nu sunt doar consumatori sau doar producători, ci sunt mult dincolo de ceea ce numim prosumatori. Clădirile s-ar putea dezvolta și ca instrumente de stocare, de echilibrare a rețelei și trebuie să începem să ne gândim la clădiri în acest fel, deoarece fiecare element energetic al unei clădiri ar putea fi conectat și să înceapă să joace un rol în marele sistem energetic național. Este ceea ce începe să se întâmple deja, datorită tehnologiilor existente”.
Naomi Chevillard, Head of Regulatory Affairs, SolarPower Europe: „Panourile fotovoltaice de pe acoperiș vor ține de viitorul clădirilor. Vedem din ce în ce mai mult că are sens să instalăm panouri solare pe acoperișuri, dar și pe balcoane, pe fațade. Există totodată un potențial mare să le instalăm pe structuri deasupra parcărilor marilor centre comerciale. Aceste zone reprezintă o suprafață mare pe care se pot instala panouri fotovoltaice, evitând concurența cu industria agricolă pentru terenuri.”
Adeline Rochet, Senior Policy Advisor, E3G: „Clădirile au un rol în sistemul energetic, dar și în calitatea vieții oamenilor și în sănătate. De asemenea, au un rol inclusiv în adaptarea la schimbările climatice. În viitor, dacă ne uităm la valurile de căldură, de exemplu, o clădire bine izolată va fi mult mai locuibilă decât o clădire cu izolație foarte slabă, așa că aceasta este, de asemenea, o direcție: de a face stocul de clădiri rezistent la viitor. Politica pe care o proiectăm acum pentru clădiri declanșează o serie de schimbări care pot fi benefice pentru întreaga societate dacă este proiectată corespunzător. Cred că în mod clar că investiția în eficiență energetică și renovarea clădirilor este una fără regrete, pentru că va continua să ofere beneficii în timp. Nu este un cost, ci într-adevăr este o investiție.”
Oana Ozmen, Deputat: „Trebuie să încurajăm sectorul construcțiilor să folosească materiale sustenabile, prietenoase cu mediul. De asemenea, pentru a realiza implementarea unor astfel de renovări avem nevoie de experți, de ingineri buni și de forță de muncă în acest sector”.
Adrian Joyce, Campaign Director, Renovate Europe: „Măsurile pe termen scurt de contracarare a crizei energetice sunt necesare pentru a aduce o ușurare asupra consumatorilor, dar trebuie să rămânem cu ochii la orizont și să înțelegem încotro ne îndreptăm și, în paralel, să punem în aplicare măsuri structurale care vor ajuta pe termen mediu și lung și care să permită ca tranziția energetică și digitală să aibă loc efectiv în UE. Concentrarea investițiilor asupra clădirilor cu cele mai slabe performanțe este un loc foarte bun de început. Dacă cei mai puțin înstăriți din societate beneficiază primii, acest lucru va atenua tulburări sociale în viitor.”
Mihai Moia, Director Executiv, Asociația Română pentru Promovarea Eficienței Energetice în Clădiri (ROENEF): „Industria este pregătită să furnizeze materiale și cele mai bune tehnologii disponibile pentru a crește eficiența energetică a clădirilor. E nevoie însă de schimbarea mentalității și, de asemenea, de o mai bună implicare a guvernului pentru a susține campaniile media cu scopul de a înțelege mai bine ce înseamnă renovarea energetică aprofundată a clădirilor. Aceasta conduce nu doar la economii de energie, ci și la îmbunătățirea calității vieții, a stării de bine. Nu ne dorim doar ca școlile să fie calde în timpul orelor, ci și să ne asigurăm că sistemele de ventilație sunt corecte, lumina este bună și toate aceste aspecte foarte importante care sunt neglijate în România.”
Andreas Graf, Senior Associate, Agora Energiewende: „Cred că pompele de căldură sunt tehnologia cheie pentru decarbonare și eficiență în clădiri. Este o tehnologie incredibil de eficientă și o tehnologie cheie pentru orice țară în care încălzirea se produce mult cu biomasă solidă.”
***
Despre România Eficientă
România Eficientă este un proiect privat de anvergură națională, derulat de Energy Policy Group (EPG) în parteneriat și cu finanțarea OMV Petrom. Proiectul a demarat în vara anului 2019 și constă în derularea unui program național de promovare a eficienței energetice. România Eficientă își propune să sprijine atingerea țintelor României pentru 2030 în privința reducerii emisiilor de carbon și a creșterii eficienței energetice, atât prin campanii de informare și educare, cât și prin realizarea unor proiecte concrete de renovare majoră în școli publice din diferite regiuni ale țării. Mai multe detalii găsiți pe site-ul romania-eficienta.ro.
ARTICOLE SIMILARE:
Analiză România Eficientă // Modele europene de finanțare pentru renovarea energetică a clădirilor
