Skip to main content

Care este viziunea strategică pentru dezvoltarea sustenabilă a României din spatele Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), precum și al altor mecanisme de finanțare? Prin PNRR, și componenta REPowerEU, sunt adresate corespunzător problemele de subdezvoltare și decalajele din mediul rural, pe principiul tranziției echitabile și juste? Cum putem face ca tranziția verde să ajute la reducerea acestor decalaje și la dezvoltarea mediului rural, care se confruntă cu probleme uriașe de șomaj, abandon școlar, venituri reduse, sărăcie în general? Ce oportunități oferă mediului rural fondurile tranziției, percepute ca adresate mai mult orașelor? Iată câteva întrebări pe care le-am adresat europarlamentarului Daniel Buda, Vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European. „Mediul rural poate beneficia în mod substanțial de oportunitățile pe care le aduce tranziția energetică”, a declarat acesta, pentru NewsEnergy.

Iată, pe larg, răspunsurile pe care europarlamentarul Daniel Buda, ni le-a oferit:

„Este posibil ca, la o primă citire a planurilor de tranziție verde, aceasta să fie prima impresie. Și anume că orașele ar fi singurele sau principalele vizate de către PNRR și diverse Strategii naționale. Și ar exista și un argument: orașele sunt principalele surse de emisii de gaze cu efect de seră. Astfel, atenția poate părea orientată, în mod mai explicit, către mediul urban, într-o primă fază.

Cu toate acestea, dacă ne uităm mai atent, vom vedea că mediul rural este beneficiarul mai mult sau mai puțin direct al noilor Strategii naționale și fonduri europene.

Ca să realizăm obiectivul de neutralitate climatică, pe care România și-a propus să-l realizeze până în 2050, este necesară o producție de energie electrică și agent termic, cu emisii reduse de carbon. Acest lucru se va realiza, în primul rând, prin eliminarea treptată a cărbunelui. Și prin readaptarea sectoarelor din industria energointensivă, prin implementarea de tehnologii emergente, precum captarea și stocarea carbonului sau utilizarea hidrogenului verde.

  • Pentru atenuarea impactului socio-economic al tranziției verzi, aș menționa, mai întâi, Programul pentru tranziție justă. Acesta înseamnă 900 de milioane de euro în perioada 2021-2027, în principal pentru măsuri de sprijin pentru cei 30.000 de muncitori care se preconizează că își vor pierde locul de muncă.

Programul vizează șase județe: Dolj, Galați, Gorj, Hunedoara, Mureș, Prahova. Acesta vizează, inclusiv, finanțarea proiectelor de reabilitare a infrastructurii, într-un sens mai larg.

Și în aceste județe, dar și în alte regiuni din țară (prin alte linii de finanțare), se oferă asistență tehnică IMM-urilor care se reorientează către producția din sfera energiei regenerabile, spre exemplu.

  • În același timp, tot prin Programul Tranziție Justă, avem în vedere combaterea sărăciei energetice care este preponderentă în mediul rural. 480 de milioane de euro – este suma alocată pentru 240.000 de gospodării. Combaterea sărăciei energetice este preconizată, în special, prin instalarea de panouri fotovoltaice și fototermice. Sperăm, în acest fel, să eliminăm treptat utilizarea biomasei – a lemnului, în principal, la încălzirea locuințelor din mediul rural.

De asemenea, începând cu anul 2026, țara noastră va avea acces la Fondul Social pentru Climă al UE. Vorbim de până la 6 miliarde de euro pentru România. Banii aceștia vor ajuta gospodăriile vulnerabile și IMM-urile. Sunt bani pentru izolarea locuințelor și a spațiilor de lucru ale IMM-urilor, dar și pentru asigurarea accesului la transport, în tranziția de la combustibilii fosili la surse mai puțin poluante.

Dar și prin REPowerEU – o componentă recent adăugată la PNRR, am prevăzut 560 de milioane de euro pentru eficientizarea energetică a locuințelor. Renovările vor fi susținute printr-o schemă de tichete valorice.

Eu cred că mediul rural poate beneficia în mod substanțial de oportunitățile pe care le aduce această tranziție energetică.

Toate programele mai sus mențonate sunt administrate de Ministerul Investițiilor și al Proiectelor Europene. Este important ca autoritățile locale să mențină un dialog permanent cu administrația centrală, pe de o parte, și cu locuitorii din mediul rural, pe de altă parte, ca să se asigure ca informația ajunge rapid la potențialii beneficiari”.

Dezbatere la Strasbourg despre tranziția echitabilă în zonele rurale 

Pe fondul protestelor masive ale fermierilor din Europa în această lună, pe 17 ianuarie, în sesiunea plenară de la Strasbourg, a avut loc dezbaterea parlamentară Îmbunătățirea situației socio-economice a fermierilor și a zonelor rurale, asigurarea unor venituri echitabile, securitatea alimentară și o tranziție echitabilă. Raportul scris al intervențiilor poate fi citit AICI.

(FOTO: Europarlamentarul Daniel Buda, în timpul acestei dezbateri. Copyright: © European Union 2024 – Source : EP)

NOTĂ: NewsEnergy.ro a demarat un proiect editorial despre tranziția verde în mediul rural. Ne-am propus să identificăm, alături de experți în domeniu, câteva direcții necesare ca, în procesul de transformare a economiei pentru atingerea obiectivului net-zero, jumătatea rurală a României să nu fie lăsată în urmă.

ARTICOLE SIMILARE:

Tranziția rurală. Cum unim cele două Românii, cea urbană și cea de la sate, pe drumul spre net-zero?

Corespondență de la Strasbourg // Tranziția verde justă, printre cele șase priorități ale președinției belgiene a UE