Factorii de decizie, liderii de afaceri și inovatorii s-au reunit la începutul lunii iulie la Milano, la Global Energy Transition – GET Congress and Exhibition. Evenimentul, susținut de NewsEnergy ca partener media, este o conferință și expoziție globală care conectează ecosistemele energetice și industriale cu emisii reduse de carbon pentru a accelera tranziția energetică și a produce schimbări măsurabile. Unul dintre vorbitorii de la acest eveniment a fost Dr Valentina Dedi, Consilier Economic Principal la KBR – o companie americană care oferă soluții științifice, tehnologice și de inginerie guvernelor și companiilor din întreaga lume. Într-un interviu exclusiv pentru NewsEnergy, Dr Valentina Dedi și-a împărtășit viziunea privind principalele riscuri/vulnerabilități pentru investițiile verzi, oportunitățile și riscurile generate de tranziția energetică pentru guverne, tranziția prin ochii unui CEO al unei companii de petrol și gaze, provocările cheie care împiedică extinderea proiectelor de energie regenerabilă în Europa de Sud-Est, precum și elefantul din cameră în procesul de tranziție energetică globală. „Guvernele și factorii de decizie trebuie să acționeze ca un far în condiții foarte cețoase” și „Securitatea și accesibilitatea energetică sunt prea importante pentru a fi compromise”, spune ea.
Citiți interviul complet pentru detalii:
NewsEnergy: Cum vedeți tranziția energetică prin prisma unui investitor în energie verde?
Dr Valentina Dedi: În ultimii ani, a existat o presiune politică și publică substanțială pentru a trece la un sistem energetic mai verde. Potrivit S&P Global Platts, dacă țintele convenite de economiile majore ale lumii în cadrul Acordului de la Paris ar fi atinse până în 2050, acest lucru ar însemna peste 5 trilioane de dolari în investiții în fiecare an până în 2050. Această scară de investiții este mult peste ceea ce guvernele își pot permite, prezentând o oportunitate imensă și pentru implicarea sectorului privat. De asemenea, impulsul actual pare a fi mult mai bine susținut decât oricând altădată, oferind un teren fertil pentru oportunități de investiții.
Totuși, întrebarea devine: care investiții în energie verde? Până acum, am văzut capital semnificativ direcționat către energia regenerabilă, referindu-ne în principal la eoliană și solară. Potrivit IEA, energia regenerabilă, inclusiv eoliană, solară și biocombustibili, a rămas cel mai mare sector în termeni de investiții în 2022. Pentru aceste tehnologii, finanțarea a devenit mai ușoară de-a lungul anilor; multe proiecte pot fi acum finanțate integral prin capital propriu de către dezvoltatorii de proiecte – fără a fi nevoie de finanțare externă. Datorită unui declin continuu al costurilor tehnologice și avansurilor în eficiență în ultimul deceniu, aceste tehnologii s-au maturizat și sunt pregătite pentru piață.
Deși aceste tehnologii sunt critice pentru tranziția energetică, ele singure nu pot aborda întreaga provocare, în special în decarbonizarea sectoarelor greu de decarbonizat. Aici alte tehnologii, precum hidrogenul/amoniacul și CCUS, pot contribui, completând rolul proiectelor de energie regenerabilă. Totuși, acestea vin și cu provocări și riscuri semnificative, făcând dificil pentru investitori să înțeleagă amploarea oportunităților fezabile.
NewsEnergy: Care sunt tehnologiile de decarbonizare cele mai promițătoare (viitoarele „stele”) și de ce?
Dr Valentina Dedi: Există mai multe tehnologii care atrag entuziasm astăzi și care au potențialul de a conduce decarbonizarea la scară globală în anii ce urmează. Creșterea de capacitate de energie regenerabilă a continuat să doboare recorduri în ultimul deceniu. Tehnologii precum hidrogenul bazat pe energie regenerabilă, amoniacul, CCUS și SAF au și ele potențialul de a juca un rol pivotal, în special în sectoarele care sunt mai greu de electrificat, precum fierul și oțelul, cimentul, chimicalele, aviația și transportul maritim, printre altele.
Totuși, nu există o soluție universală. Calea de tranziție și dezvoltarea diferitelor tehnologii și soluții de decarbonizare vor fi bazate pe situația unică a resurselor energetice ale fiecărei țări, în tandem cu circumstanțele și nevoile economice, sociale și de mediu ale acestora.
NewsEnergy: Care sunt principalele riscuri / vulnerabilități pentru investițiile verzi și de ce?
Dr Valentina Dedi: Majoritatea tehnologiilor discutate astăzi nu sunt noi. De exemplu, hidrogenul a fost descoperit în 1671, iar conceptul de economie a hidrogenului a fost discutat pentru prima dată în 1970. Provocarea acestor tehnologii constă în implementarea lor la scară largă, care, în același timp, trebuie să fie viabile comercial.
Astăzi, există aplicații limitate de implementarea la scară mare și, astfel, modelele lor de afaceri sunt netestate pe larg. Acest lucru implică un drum neexplorat cu mai multe incertitudini și riscuri pentru investitori, inclusiv costuri de capital ridicate, potențiale eșecuri tehnologice și depășiri de costuri, printre altele.
Un alt factor de risc semnificativ este lipsa de claritate în ceea ce privește perspectiva cererii, care este o cauză cheie pentru proiectele care nu ajung la decizia de investiție financiară. Aici, hidrogenul este un exemplu foarte bun. În ciuda suportului politic puternic și impulsului, proiectele de hidrogen au primit cel mai puțin angajament financiar în 2022, reprezentând doar 0,1% din investițiile globale în energie. De asemenea, dintre proiectele anunțate până în 2030, doar 4% au ajuns la investiția financiară, restul proiectelor fiind în stadii foarte incipiente sau în curs de studiu de fezabilitate, conform IEA.
O altă provocare este cum să scalăm infrastructura pe întregul lanț valoric. Îndeplinirea țintelor globale de reducere a carbonului necesită clar o extindere masivă a lanțurilor valorice ale energiei curate. Este interesant de notat că majoritatea investițiilor sau anunțurilor de proiecte tind să se concentreze mai mult pe producție și mai puțin pe mijlocul sau sfârșitul lanțului. Chiar și pentru energia regenerabilă, care a atras cea mai mare parte a investițiilor între tehnologiile verzi, majoritatea proiectelor s-au concentrat pe active de generare a energiei, cu investiții în transport și distribuție crescând cu doar 1% pe an din 2010 (conform datelor IEA).
NewsEnergy: Cum vedeți tranziția energetică prin prisma unui CEO al unei companii de petrol și gaze? Care sunt principalele tendințe în această industrie pe calea decarbonizării? Ce combustibili cu emisii reduse de carbon considerați că sunt cei mai promițători?
Dr Valentina Dedi: Sustenabilitatea pe termen lung trebuie să fie echilibrată cu securitatea energetică și accesibilitatea. Din acest motiv, industria petrolului și gazelor va fi esențială pentru tranziția energetică și va continua să fie esențială în susținerea creșterii economice globale, și în special a prosperității economice a lumii în curs de dezvoltare. Deci, trecerea la o energie mai curată este despre decarbonizarea activelor și sectoarelor existente, precum și dezvoltarea tehnologiilor verzi.
Dar vedem cu siguranță companiile tradiționale de energie schimbându-și strategiile operaționale și logistice, pentru a atinge obiectivele de energie mai curată. Există o schimbare către generarea de energie regenerabilă și facilități de electroliză, producând produse și servicii cu emisii reduse, precum electricitatea, biocombustibilii/SAF și hidrogenul.
Aceste tendințe văd producătorii de energie desfășurând un act de echilibrare atent între menținerea profitabilității actuale și asigurarea sustenabilității viitoare. Strângerea de investiții pentru proiectele de petrol și gaze devine mai dificilă, deoarece băncile și managerii de active se îndepărtează de finanțarea combustibililor fosili. Totuși, acest efect variază între diferite părți ale lumii – investitorii europeni sunt, în general, mai stricți comparativ cu omologii lor nord-americani. În același timp, decarbonizarea vine cu costuri semnificative; iar acționarii nu doresc niciodată să vadă o scădere a valorii acțiunilor. În acest moment, există regiuni unde politicile, reglementările și stimulentele financiare nu sunt în vigoare pentru a descuraja producătorii de combustibili sau energie cu amprente mai mari de carbon, iar aceasta este o problemă de rezolvat.
NewsEnergy: Ce oportunități și riscuri generate de tranziția energetică vedeți pentru guverne, dacă ați privi tranziția prin prisma lor?
Dr. Valentina Dedi: Un număr tot mai mare de țări și jurisdicții s-au angajat la obiective climatice pe termen lung ambițioase, introducând politici de decarbonizare și promițând o economie net-zero până la mijlocul secolului. În multe cazuri, părea că guvernele intrau într-o cursă de cine va face anunțul mai repede sau cine va angaja livrarea mai rapidă. Totuși, aceasta este o sarcină imensă la care s-au angajat; putem realiza ușor acest lucru dacă ne gândim doar la pandemia de Covid-19, când întreaga lume a trebuit să se oprească pentru a vedea o reducere a emisiilor globale de doar 6% de la an la an. Și sarcina devine și mai grea pentru guvernele care s-au portretizat ca lideri în cursa actuală a tranziției energetice.
Având în vedere că tranziția energetică de astăzi nu este condusă de economie, ci de o schimbare a preferințelor sociale, suntem într-o poziție foarte unică, unde guvernele și factorii de decizie politică sunt nevoiți să acționeze ca un far în condiții foarte cețoase. Ei nu doar trebuie să stabilească viziunea națională, dar și direcția și strategia de implementare. Ei trebuie să stabilească politici clare, țintite și un cadru foarte robust și consecvent pentru a crea credibilitatea și predictibilitatea veniturilor necesare pentru a conduce investițiile, dar și să vină cu tot felul de mecanisme „de navigație” care sunt critice pentru a face aceste tehnologii competitive din punct de vedere al costurilor. Aceasta implică provocări și riscuri uriașe, inclusiv provocarea de a atinge obiectivele climatice ambițioase, menținând în același timp securitatea energetică și accesibilitatea.
NewsEnergy: Cu variațiile în dezvoltarea economică din Europa de Sud-Est, cum sugerați echilibrarea creșterii economice cu țintele stringente de decarbonizare?
Dr Valentina Dedi: Europa de Sud-Est are un potențial semnificativ de energie regenerabilă, însă doar o mică parte din acesta a fost valorificat. Ca urmare, regiunea rămâne puternic dependentă de sursele de combustibili fosili. Implementarea unui mix energetic diversificat – care va include mai multe surse regenerabile – va fi crucială pentru aceste economii pentru a-și consolida securitatea energetică. Aceasta este așteptată să fie un factor cheie în îndeplinirea durabilă a cererii de energie în creștere și în permiterea creșterii economice în anii următori.
Tehnologiile de energie regenerabilă pot contribui și la dezvoltarea industrială regională, precum și la transportul și sectoarele rezidențiale mai verzi. Deși aceste sectoare au fost factori semnificativi ai consumului de energie, potențialul pentru implementarea energiei regenerabile în aceste industrii rămâne în mare parte neexploatat.
Fără îndoială, tranziția de la combustibili fosili la energie curată va implica compromisuri importante între economie și climă pe termen scurt până la mediu. Stabilirea securității energetice, sustenabilității, accesibilității și a competitivității exporturilor în același timp, toate acestea vor fi provocări cheie pentru regiune de abordat. Totuși, pe termen lung, vor ajuta aceste economii să crească durabil.
NewsEnergy: Din experiența dumneavoastră, care sunt unele dintre provocările cheie care împiedică extinderea proiectelor de energie regenerabilă în Europa de Sud-Est și cum pot fi depășite acestea?
Dr Valentina Dedi: În ciuda întregului interes pentru diferitele tehnologii de energie verde, ceea ce continuăm să vedem este un flux disproporționat de investiții – nu numai către acele tehnologii care sunt mai mature – dar și către acele piețe care sunt percepute ca având un risc mai scăzut. Acest lucru poate justifica de ce, în ciuda avantajului competitiv al regiunii când vine vorba de surse de energie regenerabilă, Europa de Sud-Est a fost într-o poziție strânsă în ceea ce privește interesul pentru investiții, în special în comparație cu tendințele globale.
Totuși, participarea investitorilor privați și a dezvoltatorilor de proiecte va fi crucială pentru implementarea proiectelor de energie curată în regiune, iar aici contribuția guvernelor va fi crucială. Focusul lor principal ar trebui să fie pe dezvoltarea de politici, reglementări, infrastructură și stimulente care să reducă riscurile investițiilor și să atragă investitori. Elaborarea de hărți energetice holistice care să ofere claritate și vizibilitate asupra țintelor naționale și a modului în care acestea vor fi atinse va fi importantă. De asemenea, o evaluare tehnică și economică amănunțită a potențialului resurselor regenerabile poate ajuta guvernele să stabilească ținte realizabile și să înțeleagă zonele care ar trebui prioritizate pentru dezvoltare. Toți acești pași vor oferi investitorilor perspectiva și motivația corectă pentru a participa la dezvoltările regionale.
NewsEnergy: Privind în viitor, care sunt predicțiile dumneavoastră pentru următorul deceniu privind avansările în tehnologiile de decarbonizare și impactul lor asupra piețelor energetice (inclusiv în Europa de Sud-Est)?
Dr Valentina Dedi: Schimbările în politici și preferințe, împreună cu dezvoltările tehnologice rapide sunt așteptate să conducă la un sistem energetic diferit, mai diversificat și mai sustenabil în următoarele 2-3 decenii. Totuși, următorul deceniu va fi crucial în stabilirea ritmului pentru această transformare.
Ar trebui să ne așteptăm ca instabilitatea geopolitică, complexitățile politice și incertitudinile pieței să afecteze fezabilitatea unor proiecte de tranziție energetică și termenele acestora. Securitatea energetică și accesibilitatea sunt, de asemenea, prea importante pentru a fi compromise. Aceasta a fost deosebit de evidentă în criza energetică care a urmat invaziei rusești în Ucraina. În acea perioadă, multe guverne au trebuit să facă un pas înapoi în agendele lor ambițioase de schimbare climatică. Suedia, prima națiune care a stabilit un obiectiv net-zero, este acum așteptată să rateze țintele climatice legiferate din cauza unui climat economic dificil. Guvernul britanic a anunțat, de asemenea, că va continua să sprijine industria petrolului și gazelor din Marea Britanie pentru a consolida securitatea energetică a țării și pentru a ajuta la reducerea facturilor la energie.
NewsEnergy: Ca vicepreședinte al Access for Women in Energy, cum percepeți rolul diversității de gen în conturarea viitorului investițiilor și tehnologiilor verzi?
Dr Valentina Dedi: Industria energetică trece prin schimbări fără precedent datorită angajamentelor climatice ambițioase și tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon. În acest context, crearea unui mediu echitabil pentru femei și promovarea parității de gen în pozițiile de conducere este esențială pentru companiile și guvernele care doresc să realizeze o tranziție energetică sustenabilă și inclusivă.
Cred cu tărie că perspectivele diverse sunt esențiale pentru a stimula inovația în sectorul nostru în continuă evoluție. Prin promovarea diversității de gen, putem accesa un bazin de talente mai larg, ceea ce este crucial pentru dezvoltarea și implementarea noilor tehnologii verzi și atragerea investițiilor în soluții energetice sustenabile.
La Access for Women in Energy, ne angajăm să creștem conștientizarea și să promovăm dezvoltarea femeilor în industria energetică la nivel global. Facem acest lucru prin mai multe inițiative, inclusiv programe de mentorat, formare în leadership, campanii de conștientizare, seminarii și discuții la masa rotundă. Prin crearea unui mediu incluziv, nu abordăm doar egalitatea de gen, ci ne și sporim capacitatea de a inova și de a aborda provocările complexe ale tranziției energetice.
NewsEnergy: Și ultima întrebare, vă rog: în această tranziție energetică globală, care este elefantul din cameră și, poate, care sunt elefanții mici?
Dr Valentina Dedi: Elefantul din cameră este legat de atingerea obiectivelor net-zero. Există o presiune crescândă pentru a trece de la starea actuală a aprovizionării cu energie, care se bazează pe combustibili fosili în proporție de peste 80%, la o nouă stare a furnizării de energie, condusă de surse mai ecologice. Acest lucru, cu siguranță, nu poate avea loc peste noapte.
Natura globală a oricărei soluții potențiale și viteza necesară pentru implementarea acesteia necesită un nivel de determinare fără precedent din partea factorilor de decizie, a companiilor și a populației generale. Această provocare este complicată și mai mult de necesitatea dezvoltării infrastructurii pe întregul lanț valoric. De la facilități de export și import până la rețele de transport, depozitare și distribuție, investițiile necesare sunt semnificative și implică adesea timpi lungi de execuție. Acești factori combinați pot amâna cu ușurință termenul pentru net-zero, subliniind urgența unei acțiuni globale coordonate.
Cererea este un alt parametru critic, care afectează cât de repede poate fi realizată tranziția energetică. Piața de desfacere se află încă într-un stadiu incipient pentru majoritatea tehnologiilor care au atras cel mai mult entuziasmul în prezent, deoarece acestea nu pot concura la preț cu combustibilii convenționali. Abordarea acestei provocări necesită implementarea unor cadre clare de guvernare și reglementare, precum și stimulente care să le facă mai competitive.
Cu siguranță, drumul către un viitor mai ecologic nu va fi o linie dreaptă. Cu toate acestea, cu colaborarea și angajamentul tuturor părților interesate, putem crea o lume mai durabilă și mai prosperă pentru generațiile viitoare.
***
SHORT BIO Dr. Valentina Dedi, Consilier Economic Principal, KBR
Dr Valentina Dedi este un economist specializat în piețele globale de petrol și gaze și în proiectele de tranziție energetică. Ea activează în cadrul afacerii internaționale de consultanță a KBR ca și Consilier Economic Principal.
De-a lungul anilor, ea a lucrat pentru diferiți actori globali, inclusiv guverne, bănci de dezvoltare, corporații internaționale, conglomerate, companii petroliere și energetice, și companii naționale de petrol, printre altele.
Valentina este Vicepreședinte al organizației Access for Women in Energy și al Forumului Energetic Grec. De asemenea, a fost implicată în instituții academice, predând la Universitatea din Surrey și la London Bayes Business School din Marea Britanie, precum și la The American College of Greece și la Universitatea din Ioannina în Grecia.
Despre KBR
KBR oferă soluții științifice, tehnologice și de inginerie guvernelor și companiilor din întreaga lume. KBR angajează aproximativ 28.000 de persoane care desfășoară roluri diverse, complexe și esențiale în 34 de țări.
KBR colaborează cu clienții săi din întreaga lume pentru a furniza tehnologie, servicii cu valoare adăugată și servicii de operare și întreținere pe termen lung pentru a asigura o livrare constantă cu rezultate.
- Citiți varianta în limba engleză a articolului AICI.